Bunicii mei au un birou vechi în „camera mică” pe care se află laptopul și care se poate vedea de afară când treci pe lângă geam. Imaginea cu interiorul e tot timpul aceeași: bunicul meu, cu spatele curbat, așezat în fața laptopului, cu o distanță între el și calculator cât să încapă o foaie A4.
La 86 de ani, bunicul meu (sau Laci tata, cum îi spunem noi) petrece zilnic peste șapte ore în fața laptopului. Cel mai mult îi place YouTube-ul. Pe lângă urmărirea meciurilor de handbal și a serialului polițist Derrick, platforma îi permite să creeze playlisturi cu muzica lui preferată. E fascinat că poate să găsească ușor fiecare melodie pe care o asculta în tinerețe. I-a plăcut muzica dintotdeauna.
Cum a început totul?
Prima dată a ascultat muzică pe un aparat radio Telefunken. În 1944, în timpul ocupației sovietice a României, soldații ruși care intrau în locuințele oamenilor și confiscau diferite bunuri, au luat și aparatul radio al bunicului meu. În 1953, la 17 ani, bunicul meu a început să lucreze la Administrația Asigurărilor de Stat (ADAS). Atunci și-a cumpărat primul magnetofon Tesla fabricat în Cehoslovacia. A fost urmat de magnetofonul Majak, iar mai târziu Kashtan. Pe toate le-a vândut unor colegi de muncă.
După Revoluție, își cumpăra casete goale pe care copia melodiile înregistrate de la radio de către un prieten sau cumpăra casete copiate aduse din Ungaria. Cel mai mult asculta Paul Anka, Cliff Richard și Connie Francis. Din 1968, când țara a fost împărțită pe județe, până în 2002, când s-a pensionat, a fost șef de serviciu la Daune. A continuat să lucreze la Asigurări până în 2016 când a împlinit 80 de ani, fiind cel mai vechi și bătrân angajat al companiei.
A cumpărat laptopul în urmă cu zece ani, deoarece avea nevoie de el la serviciu pentru a completa documentele. După ce i-am explicat cum funcționează, i-am arătat Facebook-ul și YouTube-ul. Am făcut o adresă de e-mail și am ales o parolă. M-a rugat să notez totul într-un carnet. „Facebook-ul nu e de mine, dar YouTube-ul pare interesant”, mi-a zis. Atunci i-am explicat cum se face un playlist, însă nu credeam că va ține minte. Și eu ascultam muzică pe YouTube și grupam piesele într-o anumită ordine.
Scripta manent
Pe lângă statul la calculator, bunicului meu îi place să adune lucruri care „vor fi utile la un moment dat” și să noteze totul. Are mii de hârtii cu calcule făcute pentru a câștiga la loterie, liste de cumpărături și ora de începere a emisiunilor preferate. De obicei, refolosește și scrie pe spatele vechilor mele teste de la școală. Încă păstrează hârtiile cu listele de melodii gândite demult și continuă să-și noteze și playlisturile create pe YouTube. Mi-a explicat că îi este mai ușor să caute titlul în dosar, iar pe urmă în playlist, și că melodiile sunt mai în siguranță dacă sunt notate. Nu are încredere completă în calculator. Mi-a arătat că are șapte dosare cu vreo 25 de foi A4 fiecare. Pe foi a notat toate piesele lui preferate, durata lor și o notă lângă fiecare titlu. Unul dintre playlisturi se numește Univers și este ascultat numai de el.
A dat note între 9 și 9,50 (cele mai mari note, cea mai mică fiind 7,80) lui Paul Anka, Billy Vaughn, Julio Iglesias și Rocco Granata. Bunicul meu în loc de „playlist” folosește aceeași expresie pe care obișnuia să o spună când înregistra pe bandă, și anume „cântece luate”. Consideră înregistrarea similară cu salvarea unei melodii. Nu știu cum să-i explic diferența dintre fizic și virtual. „Am copiat o melodie la mine pe calculator, iar acum a dispărut. Se pot fura melodiile copiate?”, mă întreabă când o melodie din playlistul lui este ștearsă de pe YouTube.
Sunt playlisturi (de exemplu, Venus), care au fost create împreună cu bunica mea. Acolo sunt mai multe melodii cântate de Ricchi e Poveri sau Saragossa Band. Bunica mea nu știe cum funcționează calculatorul. De obicei, bunicul meu caută melodii sau emisiuni pe care le arată bunicii mele. Se uită împreună de fiecare dată la aceleași emisiuni de divertisment. Știu deja replicile pe de rost. Preferă să le revadă de mai multe ori, decât să se uite la cele noi de la televizor. „Cele de la televizor sunt cu actori pe care noi nu-i mai cunoaștem. Pe YouTube sunt cu actori de vârsta noastră, dintre care mulți au murit.”, îmi explică. Când nu este prezent, bunica mea îmi spune că detestă internetul, fiindcă de când au calculatorul conectat la el, bunicul meu a devenit un obsedat.
Mai mult decât YouTube
La începutul pandemiei, bunicul meu a descoperit butonul „Apreciez” de pe YouTube, care dacă este apăsat, adaugă videoul într-un playlist creat separat. Primele clipuri apreciate au fost cele în care este explicat modul în care se realizează acasă o mască de protecție. Au urmat videouri despre sănătate, remedii naturiste și sfaturi pentru prevenirea bolilor. Bunicul meu a descoperit și clipurile despre atracții turistice din toată lumea și cele satirice despre politică. Acest playlist este singurul care nu este cu muzică. Sunt aproximativ 400 de clipuri, toate notate și pe foi A4.
„Am îmbătrânit împreună”, îi spune laptopului atunci când se blochează.
Când se deconectează din greșeală și lista de playlisturi din partea stângă a YouTube-ului dispare, mereu mă întreabă speriat, ce este de făcut. Uneori mă întreabă și în legătură cu erorile calculatorului sau modul lui de funcționare. Data trecută, de exemplu, era curios ce înseamnă browser și de ce trebuie actualizat, sau cum se pot șterge videourile despre măștile de protecție, fără a șterge tot playlistul. „Am îmbătrânit împreună”, îi spune laptopului atunci când se blochează.
Bunicii mei stau în aceeași casă cu noi, doar că au o altă intrare. Bunicul meu, de când a cumpărat laptopul, a dus radioul vechi în pivniță. Îmi spune că nu se compară cu YouTube-ul. Cel mai mult îi place să vadă un video în timpul ascultării melodiei, să asculte orice și oricând, să colecționeze piese și să realizeze liste cu ele. Mama mea, însă, căreia i-a plăcut mult aparatul vechi, l-a adus la noi în sufragerie. Acum, bunicul meu ascultă muzică pe YouTube, iar noi pornim radioul.
Conform Statista, în 2021, 5,5% din utilizatorii internetului la nivel mondial aveau vârsta peste 65 de ani. De asemenea, în ianuarie 2022, din punctul de vedere al utilizatorilor activi, YouTube a fost a doua cea mai cunoscută platfomă la nivel mondial după Facebook. Institutul Național de Statistică afirmă că, în anul 2020, 30,6% din gospodăriile României, care au acces la internet, au capul gospodăriei pensionar.
