Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, apariția continutinutului cât mai diversificat într-o lume a TikTok-urilor cu o durată de maxim 20 de secunde, de la microinfluenceri la vedete, dinamică meseriilor creative s-a schimbat total, la fel și oferta de muncă din acest sector. Astfel, cei în cauza caută să se îndepărteze de ambiguitatea statutului de artist și al stereotipurilor formate și să își găsească pe cont propriu ,,formulă de subzistență” (Andra Matzal). Totuși, evoluția tehnologică noile intervine în noile meserii pe care tinerii studenți le adoptă , care sunt mai inedite decât ne-am imagina, și ne arată că, progresul și schimbarea paradigmei i-a împins să se adapteze la noile curente și oportunități pe care acestea le oferă, păstrând pasiunea lor de baza: arta.
4 artiști, de la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca ne vor împărtăși opiniile lor despre nivelul la care se află artă produsă și expusă în România, dacă se regăsesc sau nu în meseria aleasă și cum le-a fost influențat drumul de către facultatea preferată.
Paleta culturală a României – privire de ansamblu
În România, există o diferență majoră între capitală și celelalte regiuni, care subliniază fenomenul de concentrare al artei doar în orașele foarte dezvoltate, cu o istorie puternică, unde au creat de-a lungul timpului mulți artiști care au lăsat artefacte. Acest lucru este remarcat și de artiști, pentru care locația este un important factor decizional: ,,din punctul meu de vedere, doar două trei județe aș spune că au cu ce să se laude când vine vorba de arta contemporană, funcționează ca niște insule izolate de celelalte județe unde încă se simt reminiscențele din perioada comunistă”, ne relatează Vlăduț Gicoveanu, student la master în cadrul UAD.
Într-un studiu făcut înainte de pandemie, în 2019, în România, 15,2% dintre persoane au vizitat galerii și muzee de artă într-un an, în timp ce 44,3% au citit cărți, iar 42,1% nu au știut/nu au răspuns cum că ar fi participat în cadrul unei activități culturale. Însă, de atunci, lucrurile s-au mai schimbat, deoarece au apărut mai multe muzee interactive (MINA, București), iar Ana Coroi, din postura de artistă, afirmă că ,,Per total văd o schimbare și în mindsetul oamenilor când vine vorba de artiști”.
Salariul net/oră în România
În ceea ce privește piața de muncă și salariile, aflăm că artiștii nu sunt chiar pe ultimul loc, salariul net/oră fiind cu 13 lei mai puțin decât cele din IT, unde media este de 35, sau din activitățile administrative și de apărare, unde media este 37 de lei. Totuși, diferențele sunt considerabile și probabil, au legătură și cu numărul de angajați din anumite sectoare, care ridică nivelul de concurență și implicit, cel al salariilor.
Ce se întâmplă după terminarea facultății?
Cei 4 artiști ne arată diversitatea joburilor și a oportunităților pe care o pot avea, prin simplul fapt că ei, deși au fost colegi, au mers pe drumuri total diferite, în sfere de activitate inedite la care nu ne-am fi gândit că ar avea vreo legătură cu facultatea, dar care, de fapt, se împletesc cu studiile urmate și provin din pasiunea pentru artă.
Maria Stoica
Maria este din Arad, a absolvit masteratul în 2023 la specializarea Pictură, din cadrul Facultății de Arte Plastice, iar in prezent este student doctorand în Arte vizuale, tot la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.
Maria povestește că are multe pasiuni: ,, îmi place literatura și limba franceză, am fost plecată și cu o bursă în Franța. Îmi place să călătoresc, să vizitez muzee, să mă plimb cu rolele, să merg la înot și să fac balet. “, care s-au împletit cu cea principală, pictura, pe care o realizează de când era mică. Recent, a avut o expoziție la București și se bucură de aprecierea pe care oamenii i-o transmit prin intermediul contului de Instagram, unde împărtășește din pasiunea sa.
Ana Coroi
Ana a absolvit în 2012 secția Design Textil și este designer 2D la o firma mică de gaming, care se ocupă mai mult cu fashion games. Pe lângă, are o pagină de ilustrații, unde lucrează la diverse proiecte sau expoziții.
Ana a organizat mai multe expoziții în Cluj-Napoca, la Casino, Turnul Croitorilor, Castelul Banffy sau pe Strada Eroilor.
Bianca Stoica
Bianca a absolvit in anul 2023 secția Ceramică-Sticlă, iar in prezent este bijutier:,,deci secția pe care am absolvit-o m-a ajutat să învăț lucruri de bază din acest domeniu”.
Bianca are o mică afacere cu bijuterii produse din argint reciclat, în forme minimaliste.
Vlăduț Gicoveanu
Vlăduț a terminat licența la Pictură, în 2022 și acum este în ultimul an de master. În prezent, este student full-time, se ocupă cu proiectul de disertație, care curprinde mai multe medii plastice/vizuale precum pictura, foto/video, textilele, doll marking sau colajul: ,,Mă ocup zilnic cu practica artistică care pornește de la simbolul păpușii, de aceea și hobby-urile sunt subordonate. Eu mă ocup să creez păpuși, pe lângă alte lucruri, iar ca hobby le colecționez.”
Revoluția profesiilor artistice și noile tendințe
Totuși, tinerii absolvenți nu sunt descurajați de tehnologie, ci o înțeleg ca un instrument de ajutor, care poate să le aducă o sursă de inspirație în perioade de impas, dar care contribuie și la partea de marketing, unde pot să-și împărtășească mai bine pasiunea prin intermediul platformelor special destinate pentru artă sau de socializare. Bianca Stoica consideră că ,,au apărut lucruri noi în artă odată cu inteligența artificială”, iar cât despre inovația la nivelul expozițiilor de artă, Ana Coroi explică: ,,Se produc schimbări de la an la an și lumea își deschide mintea înspre artă și frumos. În Cluj sunt destul de multe spații de expoziții micuțe, mi-ar plăcea să existe câteva spații mai mari sau muzee digitale cum sunt la București.”
Drumul artistic este unul imprevizibil, în care trebuie să ai și puțin noroc pentru a ajunge să poți să te întreții doar din asta, de aceea ,,Mulți artiști termină facultatea și majoritatea sunt nevoiți să se reprofileze într-un alt domeniu unde găsesc oferte mai serioase. În artă, poți să fii unul dintre cei din vârf, care are norocul să fie remarcat de o galerie și apoi să ajungă să vândă îndeajuns încât să se poată susțină financiar și să nu își aleagă alt job.”, spune Maria Stoica.
În ultimul timp, totuși, oferta de pe piața muncii din jurul artei s-a extins considerabil, aceasta fiind deseori îmbinată cu tehnologia, apărând multe joburi, precum artiști digitali, care se ocupă de animații 2D sau 3D în domenii precum divertisment (jocuri video, filme) sau marketing (campanii publicitare), designeri AR/VR, care s-au specializat în experiențe immersive, instalații de artă virtuală sau conținut de realitate augmentată. Artiștii de vizualizare a datelor lucrează în ilustrație științifică sau în jurnalism, pentru a încorpora diverse grafice sau statistici în articole, iar curatorii digitali sunt necesari pentru a naviga și a organiza expoziții online, galerii digitale și spații de artă virtuală.
Chiar dacă nu foarte multă lume vorbește despre munca artistului și valorizarea acesteia pe piața de muncă, din considerente precum ,,arta se face de dragul artei” (Andra Matzal), nu pentru bani, este important să adresăm această întrebare în contextul dezvoltării tehnologiei, împreună cu aparența de suprasaturare artistică de pe platformele de socializare.
