De la invenția chitarei electrice, în anii ’30, până în prezent au fost create nenumărate variații ale acestui instrument. Unele modele de chitară au fost atât de adorate de publicul larg încât au devenit simbolice pentru instrumentul în sine, spre exemplu: modelul Stratocaster de la Fender, sau modelul Les Paul de la Gibson. Dar, cum orice monedă are două fețe, există și modele care nu au beneficiat de același succes, din varii motive. Mai jos vei putea vedea cele 7 cele mai urâte modele scoase pe piață. Nu voi include în listă instrumente homemade, ci doar modele care au fost, sau care încă sunt în producție.

1. Uli John Roth signature Sky Guitar

E greu de spus exact ce face acest model să fie atât de neatrăgător, însă principala problemă este forma corpului, care este complet dezechilibrată, rezultând într-o chitară care arată în permanență de parcă urmează să se răstoarne. La celălalt capăt ne putem delecta privirile cu un headstock care arată de parcă a fost desenat de un preșcolar și care nu complimentează în niciun fel forma corpului. Deși acest model are numeroase variații, din cauzele menționate mai sus niciuna nu reușește să arate bine.

2. Gibson modern Flying V

Nu e nimic mai rău decât eșecul unei companii consacrate de a reinterpreta unul din modelele lor cele mai iubite și cunoscute. Din păcate exact asta a făcut Gibson în anul 2018, când au scos pe piață modelul intitulat „The Modern Flying V”, care ar fi trebuit să fie urmașul renumitului Flying V. Reinterpretarea formei corpului a fost una cel puțin jenantă, rezultatul fiind o chitară care arată de parcă cineva a încercat să deseneze un Flying V cu ochii închiși.

3. Traveler Pro Series Maple AB

Lumea chitarelor făcute pentru călătorit este plină de modele ciudate, urâte, sau care abia arată ca un instrument. Deși în acest caz aspectul instrumentelor este scuzabil, deoarece este rezultatul încercării de a îl face cât mai compact și ușor de cărat, nu am putut să nu le menționez în această listă. Cel mai urât model pe care l-am găsit este „Traveler Pro Series Maple ”, care e imposibil de descris în cuvinte.

4. Gibson Zakk Wylde Signature ZV

Gibson strikes again! De această dată cu linia de modele signature ale chitaristului Zakk Wylde. Deși totate modelele din această serie arată cel puțin ciudat, modelul ZV este câștigător în privința aspectului oribil, fiind o combinație nereușită între modelele SG și mai sus menționatul Flying V. Forma corpului combinată cu modelul finish-ului și cu headstockul nepotrivit rezultă într-un model de chitară care pur și simplu nu funcționează din punct de vedere estetic.

5. BC Rich Bich 10 string

E greu de imaginat cum s-a ajuns la crearea, construcția și vânzarea acestui instrument, dar un singur lucru este cert: că nu arată prea bine. Forma corpului este destul de rea pe cont propriu, dar combinată cu cele 4 cheițe de acordaj adăugate în partea de jos și cu armata de butoane și comutatoare din partea dreaptă alcătuiește una din cele mai ciudate și greu de înțeles chitare create vreodată.

6. Strandberg Sälen Jazz natural

Deși toate modelele de chitară headless (care nu au headstock) arată cel puțin dubios, cele de la Strandberg sunt pe departe cele mai urâte. Modelul lor Sälen Jazz nu este o excepție: forma corpului, care e foarte modernă, combinată cu finish-ul clasic și pickguard-ul complet inutil nu fac decât să facă această chitară dureros de privit.

7. Tonika Sverdlovsk 1973

Creat în secret, pe timpul Războiului Rece, într-o fabrică friguroasă din URSS, acest model reușește să facă fiecare aspect principal al chitarei să arate oribil: de la forma corpului, care nu are niciun sens, până la doze si inlay-uri, fiecare element contribuie la aspectul său oribil. Deși acest listicol se referă doar la aspectul chitarelor, merită menționat și că acest model este renumit pentru calitatea oribilă a pieselor și a construcției.