O cameră mică roz, un aifș pe care scrie „bucură-te de fiecare moment” și în jur de 10 femei însărcinate care aruncă cu priviri pline de prejudecăți.
Acestea au fost primele lucruri pe care le-am observat la intrarea în cabinet când am fost la primul meu consult ginecologic în urmă cu 3 săptămâni.
Am ajuns la ora 17:30 și scanând încăperea mult prea aglomerată, îmi dau seama că va trebui să aștept destul de mult timp. Nu îmi ia mai mult de 10 minute să observ că sunt singura fată până în 20 de ani și care nu e însărcinată dar nimeni nu știe asta judecând după privirile pe care le primesc. Deși nu îmi e cald, simt nevoia să îmi dau geaca jos, „să se vadă că nu am burtă”, îmi spun.
Ora 18:00, mă aflu în același loc, câteva femei au mai venit, tot însărcinate, altele au plecat, se aude din ce în ce mai tare sunetul de la ecografii și încep să mă întreb dacă acesta e singurul motiv pentru care femeile vin la ginecolog.
Jumătate de oră mai târziu, în care toate femeile care au intrat s-au uitat la mine prima dată, îi dau mesaj mamei spunându-i „îmi vine să le zic că nu sunt însărcinată” și atunci îmi dau seama cât de greșit gândesc și de ce este un subiect tabú mersul la ginecolog până și în anul 2021.
25% dintre românce nu merg niciodată la ginecolog
Un studiu din 2011 realizat de GfK Healthcare România arată că un sfert dintre românce nu merg niciodată la ginecolog și deși a trecut un deceniu de atunci, situația nu pare să se fi schimbat. Dr. Ioan Boleac, medic obstretică-ginecologie în București, spune că „în Romania există această tendință de a veni la consult numai în momentul apariției unei probleme, uneori fiind prea târziu. Este o problemă generală, la noi se practică mai mult tratarea decât prevenirea. Însă aș vrea să fie clar că un consult ginecologic e necesar în fiecare an, mai ales de la începerea vieții sexuale”.
Conform raportuldegarda.ro, România înregistrează cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din UE, deși acesta poate fi prevenit prin vizita regulată la medicul ginecolog. În jur de 2000 de femei mor anual din această cauză din cele apropae 4000 diagnosticate.
Și totuși, de ce nu merg femeile la medic?
„Se evită venirea la consult în primul rând din cauza ignoranței și a dezinformării. Foarte multe femei nu sunt conștiențe de riscurile la care sunt supuse, ori dacă știu, nu le acordă importanță. În general, în România se ajunge la medic abia când starea pacientului se înrăutățește semnificativ. Neplăcerea consultului ginecologic ar putea fi și el un factor, dar asta e de cele mai multe ori doar în mintea pacientei și se datorează faptului că încă nu se vorbește destul despre asta. Realitatea este că un consult ginecologic nu trebuie să fie neplăcut și nici nu este rușinos. Însă în mentalitatea românilor, ginecologul încă este asociat cu ceva dezonorant.”
Dintre cele 8 prietene apropiate pe care le am, doar două dintre ele au fost la ginecolog până acum, deși toate au peste 20 de ani. Miriam spune că „Motivul principal pentru care nu am fost la ginecolog e pentru că nu prea m-a interesat, cu toate că eu conștientizez că e extrem de important. Adică, nu am avut probleme, și nu am simțit nevoia. De multe ori, merg când apar probleme. Din păcate, eu nu prea previn, tratez când e nevoie”.
Emilia crede că motivul pentru care ea nu a fost „este sentimentul de rușine care într-o anumită măsură mi s-a insuflat de când am ajuns la pubertate. Femeile din familia mea (și nu numai) au tratat mereu problemele specific feminine (fie vorba de menstruație sau de consulturi ginecologice esențiale) ca pe ceva care trebuie discutat doar în șoaptă sau pe ascuns și nu ca pe normalități medicale. De asemenea, am impresia (deși irațională) ca s-ar pune egal între mersul la ginecolog și începerea activității sexuale, ceea ce doar ar accentua sentimentul de jenă.”
Flavia și Atena au mers la consult, dar, asemenea mie, s-au simțit judecate și au observat că toate femeile de acolo erau însărcinate: „Eu m-am dus cu mama și pe lângă că toată lumea se uita urât, au și întrebat-o dacă deja am copil.”
„M-am simțit super inconfortabil și nici doctorița nu era foarte atentă, mă grăbea și se comporta urât. Mai târziu m-am dus la alt doctor și mi-era frică să nu fie și acolo nașpa.” În legătură cu comportamentul doctorilor, dr. Boleac confirmă că „Din pacate, da. Există încă mulți medici care au o gândire învechită și este un lucru foarte grav. Am auzit de la paciente de doctori care le-au judecat pentru vârsta la care și-au început viața sexuală, chiar și doamne doctor. Alții le-au tratat cu superioritate și misoginism. Nu vom reuși să facem din vizitele la ginecolog o normalitate în aceste condiții. Țin să încurajez pacientele să caute un doctor în care au încredere și să raporteze orice tip de comportament inadecvat.”
Diana mi-a povestit despre străbunica ei, care a suferit de prolaps uterin și care în ciuda durerilor crunte, nu a fost la medic din cauza rușinii, „și cumva, toți copiii din partea ei au crescut așa”. Dr. Boleac afrimă că „rușinea asta provine, cred eu, în principal din educația primită acasă. În ziua de azi încă există părinți care nu abordează absolut deloc subiectul sănătății sexuale cu copiii lor. La școală, la fel. Așa că tinerele trebuie să învețe de la prieteni, de pe Internet, unde există multă dezinformare. ”
Avem cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană
„1 din 10 din primii născuți aparțin mamelor minore din România și Bulgaria” (Eurostat, 2017)
Salvați Copiii afirmă în „HARTA natalității în rândul mamelor adolescente” că „din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 29 sunt deja la a doua naștere. Peste 18.000 de mame au sub 19 ani.”
Mai mult, tot in documentul celor de la Salvați Copiii, potrivit Eurostat, în 2021, România avea un sfert din mamele minore din toată Uniunea Europeană. . „Cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că dintre cele 199.720 de nașteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani.”
Dr. Ioan Boleac spune că s-a „confruntat destul de des cu mame minore în anii de rezidențiat, la spitalul Giulești. Cred că asta se întampla mai ales la categoriile sociale defavorizate și din lipsa unei bune și corecte informări despre sănătate a populației, în general.”
Ce putem face?
„Niște măsuri ar fi cu siguranță introducerea orelor de educație sexuală și educație legată de sănătate la modul general în școli și începerea normalizării vizitelor la ginecolog prin abordarea mai frecventă a subiectului de către părinți, media, personalități din online etc.”
Deși este ușor să vorbim despre asta, mai greu este să schimbăm mentalitatea oamenilor. Într-o țară în care cele mai frecvent utilizate înjurături conțin părți ale aparatului genital feminin, acestea fiind luate în batjocură, în care „Înalt Prea Sfințitul” Teodosie, Arhiepsicopul Tomisului numește menstruația „neputință lunară” și în care se respinge ideea introducerii educației sexuale în școli pe motiv că elevii vor învăța să facă sex, normalizarea acestor subiecte va fi un obiectiv mai greu de atins.
