Învățământul joacă un rol foarte important in dezvoltarea noastră. Întrebări precum: „unde să merg la facultate?” își găsesc adesea răspunsul în interiorul cercului nostru social. Să fi primul din familia ta care decide să urmeze o facultate nu este ceva rar întâlnit în România. Cu toate acestea opiniile sunt împărțite , iar tinerii români iau în calcul mai mult decât ar trebui înainte să facă pasul cel mare.
Alegerea facultății și recunoașterea oportunităților de studii sunt mult mai accesibile persoanelor care au o poziție socială confortabilă. Statutul social este unul dintre factorii cheie care îl influențează pe om in această decizie, alături de nivelul de studii al părinților. Spre exemplu o familie în care părinții nu au urmat o facultate, adesea își dorește ca fiul/fiica lor să le depășească statutul social și să se dezvolte pe plan educațional.
Ioana Ciovârnache, profesoară de sociologie, ne spune că există și factori pur economici care influențează alegerea de a continua studiile, spre exemplu: „costurile pe care le presupun cazarea și traiul într-un oraș universitar, costurile meditațiilor, sau ale mutării in altă localitate pentru accesul la un învățământ mai bun”.
Toți acești factori pot determina dacă tinerii români aleg să își continue educația post-liceală sau să se angajeze într-un domeniu în care lucrează și alți membrii ai familiei, renunțând astfel să urmeze o facultate.
În România simplul fapt că te naști într-un mediu rural sau urban îți poate influența cu totul viitorul educațional. Mulți tineri nu aleg să urmeze facultatea văzând că și părinții lor s-au descurcat fără. Alții decid să abandoneze studiile încă din liceu. Însă față de anul 2013 în care rata abandonul școlar era de 17%, zece ani mai târziu, în anul 2023, rata abandonului școlar scade la 16,6%, conform Monitorului Social.
Însă nu toate cazurile sunt nefericite. Ana Maria Gherheș, a terminat Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, departamentul de Electronică Telecomunicații și Tehnologia Informației, iar în prezent urmează masterul Tehnologii, Sisteme și Aplicații pentru EActivități în cadrul aceleași facultăți. Ea vine din mediul rural și este prima din familia ei care a decis să urmeze o facultate. Ana a beneficiat de o bursă socială și precizează că Universitatea Tehnică sprijină și susține studenții care provin din medii defavorizate.
Numărul de studenți din fiecare oraș din 2023-2024
Roșca Ștefania s-a născut în Cluj și este studentă la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării pe departamentul de Administrație Publică. Ea ne povestește cum a avut reacții pozitive când a intrat la facultate, dar și reacții negative venite din partea membrilor familiei în legătură cu departamentul ales. „Decizia nu a fost una ușoară. Mi-a luat mult până să mă decid la ce facultate vreau să dau.”, spune Ștefania care a simțit și o presiune mai mare fiind prima din familia ei care merge la facultate. Ea se simte privilegiată că s-a născut într-un oraș universitar, spunând că are mult mai multe oportunități.
La fel ca și Ana, Marinela Mereu s-a născut în mediul rural. Ea este studentă la două facultăți: la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, departamentul Media Digitală și la Business. Ea spune că a fost susținută atât de familie cât și de prieteni. În tot procesul de înscriere la facultate cea mai grea etapă i s-a părut examenul de Bacalaureat. În domeniul în care vrea să profeseze consideră că facultatea îi aduce un beneficiu, iar faptul că a decis să o urmeze nu a adus din partea familiei ei nici reacții pozitive, nici negative. „Familia nu a avut nici un fel de reacție, era văzut ca un lucru normal faptul ca mă voi duce la facultate.”
În anul 2022, Eurostat a făcut un studiu prin care arată că în România 55% din studenții care aleg să urmeze o facultate sunt femei, iar 45% sunt bărbați. Față de restul țărilor din Uniunea Europeană, nu este departe. Observăm pe graficul din dreapta că din totalul tinerilor care urmează studii superioare 54% sunt femei, iar 46% bărbați.
Conform Gen, Știri, încă din anul 1999 femeile au arătat un interes mult mai mare de a urma studii superioare în comparație cu bărbații. Totodată, în familiile în care părinți nu au studii superioare, fiica este mult mai probabil că va căuta să își continue educația într-o facultate. Acest lucru poate fi susținut și de situațiile fetelor cărora le-am luat interviu. Ana este singura fată din familie, ea mai are doi frați care au decis să nu urmeze o facultate și să se angajeze direct după terminarea studiilor liceale. La fel ca și Ana, Marinela este singura fată din familie, având un frate care, tot așa, a decis să nu se înscrie la nici o facultate.
Odată cu terminarea unei facultăți, ne schimbăm și poziția în societate. Adesea întâlnim expresia „om cu școală” care vine de obicei din partea oamenilor care recunosc că am urcat o treaptă pe scara socială. Să fi primul din familie care reușește să facă acest pas, aduce familiei un prestigiu în rând cu ceilalți. Profesoara de sociologie, Ioana Ciovârnache ne spune despre sociologul francez Pierre Bourdieu, care dezvoltă conceptul de capital. El vorbește despre trei tipuri de capital, la nivel social, adică 3 modalități prin care cineva dobândește prestigiu sau putere in raporturile sale cu ceilalți oameni: capitalul economic sau banii, capitalul cultural adică educația, titlurile academice și capitalul ”politic” sau poziția pe care un om o deține în societate, adesea datorită profesiei pe care o are ca de exemplu: doctor, judecător, preot, profesor etc. . Tot ea ne spune că profesia ține atât de capitalul social, dacă aduce prestigiu, cât și de cel economic, dacă este plătită bine.
Pentru mulți tineri din România, presiunea de a depăși statutul social al familiei apare ca o provocare încă din școala primară. Întrebarea „Unde vrei sa mergi la facultate?” nu este prima de acest fel de care ei se lovesc. „Unde vrei sa mergi la liceu?”, „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”, „Pe ce profil ai intrat?”, toate acestea sunt întrebări care la prima vedere par simple, dar în spatele cărora găsim mult mai multe semnificații. Cei care le adresează, adesea vor să afle mult mai mult decât un banal răspuns cu numele liceului pe care îl vei urma sau al facultății. De exemplu: „Unde vrei să mergi la facultate?” poate fi tradusă ca: „A învățat destul în liceu ca să ia o notă mare in examenul de Bacalaureat?”, „Va merge la o facultate care îi va aduce un venit bun pe viitor?”, „Va reuși în viață?”, „Va ajunge ceva mult mai bun decât părinții săi?” și multe altele. Să fi primul membru din familia ta care merge la facultate poate fi ceva înfricoșător, dificil, stresant sau un lucru care vine cu o doză mare de responsabilitate, dar în același timp este o oportunitate care ți-a fost oferită pentru a evolua, a te dezvolta și a te găsi pe tine însuți.
