Tinerii basarabeni în România

o poză cu drapelul Republicii Moldova.

Cine sunt basarabenii?

Basarabenii sunt oamenii de peste Prut, a căror limbă este aceeași ca și a românilor, ale căror tradiții sunt aceleași, ale căror valori coincid, însă care de-a lungul timpului am fost dezbinați de țara-mamă, prin evenimentele trecutului, care ne-au făcut o soartă grea, plină de dificultăți și impedimente în dezvoltarea țării noastre. Călătoria basarabenilor în România a început în diferite perioade istorice, fie ca rezultat al schimbărilor politice, fie din motive economice sau educaționale. În timpul și după Al Doilea Război Mondial, mulți basarabeni au emigrat în România ca urmare a schimbărilor de graniță și a instaurării regimului sovietic în Republica Moldova. Ulterior, migrația a continuat în perioada post-comunistă, când oamenii au căutat noi oportunități de viață și carieră într-o Românie aflată în plină tranziție. Așadar, se înregistrează 54839 persoane ca imigranți definitiv din Republica Moldova în România în 2022, spun datele Institutului Național de Satistica din România.

Podul de Flori de la Prut, 1990


Studii în România: primul pas spre viitor !

Așadar, din data de 1 ocombire 2023 România a devenit a doua mea casă. După absolvirea licelui în Republica Moldova, știam din start că îmi voi continua studiile aici în România, dar de ce..? Încă din clasa a noua mi-am pus ca scop să îmi continui studiile nu în Republica Moldova, ci în România. De ce? Din cauza că și sistemul educativ al țării noastre se confruntă cu problema corupției, ceea ce nu este un secret astăzi, dar acesta este deja alt subiect. Prin urmare, cunoscând bine avantajele oferite de statul român basarabenilor, urma ca să aleg orașul în care voi studia, știind deja că îmi doresc să urmez o facultate ce presupune cercetarea în științele comunicării.

Clujul – a doua mea casă astăzi.

Din data de 21 iulie, 2023
odată cu depunerea dosarului am devenit studentă în cadrul Univeristații
Babeș-Bolyai, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării, specialitatea Media Digitală. Primul pas deja era facut în drumul
poveștii mele. Așadar, deja stabilită aici, la 1 octombrie urma să înceapă ceea
ce eu o numesc experiență. La o distanță de 533 km de casă urma acomodarea cu
un nou oraș, ceea ce a fost dificil primele două luni, dar nu imposibil
datorită oamenilor buni pe care i-am întâlnit aici. La facultate acomodarea a
fost rapidă, datorită profesorilor buni pe care îi avem, am avut parte de
colegi prietenoși care mereu sunt gata să ofere ajutor, fără a ne da la o parte
sau ignora pe noi basarabenii, așa cum se pretind niște aberații ale
majorității basarabenilor care nu studiaza aici în România. Pare totul foarte
simplu, dar există situații care doar basarabenii din românia le pot înțelege.
Un lucru dificil pentru mine, cât și pentru restul basarabenilor, este
obținerea permisului de ședere în scop de studii, un document care ne permite
șederea pe teritoriul României mai mult de 90 de zile pe tot parcursul anilor
de studiu. Acesta se obține greu din cauza numărului mare de imigranți în țară
care au nevoie de el pentru diverse scopuri, astfel la ușile Inspectoratului
General de Imigrări se strâng cozi mari de oameni, iar programare se face
foarte greu, ceea ce creează pentru mine și alți basarabeni o presiune, știind
că nu trebuie să depășim limita de 90 de zile.

 

Așadar, unii basarabeni în alegerea universității au fost influențați de prestigiul acesteia, alegând o facultate din România în detrimenteul celor din Republica Moldova. Paula Mariuță, basarabeancă în anul 1 la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării spune : “Avantaje sunt, e vorba de: oportunități de divertisment, diversitate de domenii ale facultăților și diversitatea etnica a studenților.
Dezavantajul principal pe care l-am perceput eu e birocrația cu care se confruntă un etnic basarabean pentru a se putea afla legal pe teritoriul țării vecine.
Vreau să mă întorc în țară ca să scriu și să public anchete despre dezordinea din sistemul educational și pentru că abia aștept să resimt libertatea de a fi cetățean la tine acasă, dar nu cetățean străin într-o țară aparent ,,înfrățită”. “

Studenți care stau la ora 5 dimineața așteptând deschiderea IGI,Cluj.


Ce spun unii basarabeni despre experiența lor 

Pentru unii basarabeni povestea lor în România a început tocmai de la vâsta de 15 ani, odată cu absolvirea ciclului gimnazial. Olivia Budeanu studentă în anul 3 la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj  spune : “Când s-a răspândit vestea prin familie, a apărut întrebarea: de ce România? simplu, România pentru ca pot beneficia de programe academice de înaltă calitate, costuri de trai mai reduse comparativ cu țara natală și, de asemenea, am șansa de a experimenta o cultură bogată și diversă. Pe lângă acestea, există oportunități de cercetare și conexiuni în domenii specifice. A fost un drum lung dar care m-a ajutat să mă dezvolt și din acel copil firav să ajung un adolescent pe picioarele lui, m-a ajutat să gestionez diferite situații, m-a ajutat să învăț cum să cheltui eficient banii și cum e să fii pe cont propriu.a momentul actual sunt studenta în anul 3 la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, specializarea Administrație europeană și angajat în cadrul rețelei private de sănătate Regina Maria. Toate aceste lucruri mi-au demonstrat ca orice este posibil doar să existe dorința.”  Însă odată ajunși în România basarabenii aleg să își continue studiile tot aici în România, doar ca aleg să descopere noi orașe. 

Basarabenii aleg România în funcție de câțiva factori: Învățământ mai bun în România. Riscul de a oferi mită pentru studii fiind 0 sau aproape de 0.  Existența locurilor de muncă în domeniul pe care îl alegi. Ion Băbălău fost student la UBB în cadrul Facultății de Chimie și Ingineria Substanțelor spune : “Experiența mea de student în România a început în 2016. Chiar dacă în primele aproximativ 2 săptămâni a existat o oarecare barieră lingvistică (și anume faptul că nu auzeam un grai moldovenesc amestecat cu rusisme), treptat, odată cu susținerea conversațiilor cu ai mei colegi de specializare, am reușit să trec peste și într-un final m-am acomodat cu noua ambianță. Studenția de 6 ani în România, a a avut un impact mare și unul de bine (în opinia mea). Relațiile pe care le-am reușit să le construiesc aici, m-au ajutat să devin și mai tolerant.Relațiile pe care le-am reușit să le construiesc aici, m-au ajutat să devin și mai tolerant.

Atunci când vine vorba despre susținere basarabenii o pot găsi prin Grupul de Inițiativă Basarabeană din Cluj-Napoca, deschis pentru orice basarabean.

Ion Fîntînă, președintele Grupului de Inițiativă Bsarabeană din Cluj-Napoca susține că : “Pentru basarabeni, atunci când ajunge momentul să-și decidă viitorul, în speță, dacă să-și continue studiile în România sau nu, dilema cu care se confruntă ar trebui să fie analizată atât din punct de vedere al avantajelor, cât și al dezavantajelor. Așadar, să pornim cu primele: Clujul, în primul rând, este un oraș cu 6 universități de stat – ceea ce permite să aplici ca și bursier al statului român și să primești bursa de român de pretutindeni (echivalenta cu cuantumul bursei sociale) la o gama larga de specializari. În al doilea rând, la Cluj se află universitatea #1 din România conform clasamentelor internaționale. Tot aici adăugăm siguranța din oraș și condițiile de trai care sunt foarte bune, în special, în comparație cu cele din Republica Moldova (cămine, de exemplu). Viața mereu plină și divertismentul este și el un factor important, alături de oportunitățile care ți le oferă orașul, gratuitățile și reducerile la transport public, teatru, film etc.” Așadar,basarabenii au identificat de-a lungul timpului dezavantajul că costul de trai este ridicat – ceea ce la nivel licență, când în mare parte, ești întreținut din bursa și din banii părinților e destul de greu. De aceea, majoritatea basarabenilor prefera Clujul la master atunci când au un orar mai liber și se pot angaja. De asemenea, putem menționa socul cultural cu care se confrunta la început studenții, dar această problema se rezolva pe parcurs. Din pacate, exista și cazuri de discriminare verbală, dar nu e așa răspândită în Cluj, întrucât comunitatea de aici e mult mai tolerantă și primitoare. 

De altfel, există basarabeni care se simt apropiați de cultura, istoria și limba română, iar unii dintre ei au obținut cetățenia română și au ales să trăiască în România. Pentru aceștia, integrarea în societatea românească poate fi considerată un pas firesc în păstrarea legăturilor culturale și identității lor.Pe de altă parte, există și basarabeni care își păstrează identitatea specifică și rămân atașați de Republica Moldova, indiferent de legăturile culturale cu România. Fiecare individ are experiențe, perspective și motive personale diferite în ceea ce privește relația cu România.