Stai în pat și dai swipe printre story-urile prietenilor tăi. În timp ce vezi poze de la petreceri la care nu ai fost invitat, vacanțe pe care nu ți le-ai fi permis oricum și brunch-uri la care nu ai fi avut cu cine să mergi, începi să te simți mizerabil și worthless pentru că nu duci și tu o viață la fel de interesantă. Aceasta este realitatea zilnică pentru milioane de oameni afectați de FoMO, ”Fear of Missing Out” (teama de a rata ceva). Într-o lume hiperconectată, unde rețelele sociale ne bombardează constant cu imagini ale vieților aparent perfecte ale altora, FoMO ne convinge că nu suntem niciodată suficient de implicați și că pierdem experiențe esențiale.
Cu cât telefonul sună mai mult, cu atât mai intensă devine experiența FoMO a individului. Cuvântul ,”frică ” din expresia FoMO se referă la anxietatea care determină o persoană să simtă că trebuie să participe la anumite activități, chiar dacă nu este necesar. Astfel, atunci când cineva este invitat la un eveniment care poate părea important pe rețelele de socializare, se poate simți obligat să accepte invitația, chiar dacă are alte sarcini importante. Acest sentiment de “nu trebuie să ratez nimic” îi poate împinge pe oameni să ia decizii iraționale. (Tanhan, Özok și Tayiz, 2022)
FoMO determină astfel comportamente impulsive, crescându-ne nivelul de stres și anxietate în relațiile sociale, conducându-ne în același timp spre un cerc vicios al folosirii iresponsabile de SNS-uri (Social Networking Services).
Dependența de social media
Una dintre cele mai evidente probleme care pot fi puse pe seama FoMO este consumul excesiv și nesănătos de social media. Persoanele care experimentează FoMO au tendința de a petrece mult timp online, verificând constant actualizările și postările prietenilor pentru a nu pierde nimic important. Această utilizare compulsivă a rețelelor sociale poate interfera cu activitățile zilnice, poate afecta productivitatea și poate contribui la probleme de sănătate mentală, cum ar fi anxietatea și depresia .
De asemenea, FoMO mai poate fi definit ca fiind sentimentul de tensiune emoțională și mentală provocat de imposibilitatea de a primi știri despre situații importante pentru viața socială a unei persoane. Bisping (2018) a afirmat că persoanele cu FoMO se refugiază mai ales în social media pentru a reduce această teamă. Acest lucru poate duce la navigarea involuntară și continuă pe site-urile de socializare. Indivizii care își petrec majoritatea timpului pe platforme de socializare nu pot acorda importanța necesară mediului lor real. De exemplu: aceștia simt nevoia de a-și verifica constant telefoanele în timp ce conduc. Atunci când participă la o întâlnire sau la o petrecere, preferă să se ocupe de telefoanele lor în loc să comunice cu persoanele de acolo. Astfel de situații pot rupe legăturile persoanei cu viața reală, de asemenea, determină persoana să stabilească o relație cu lumea artificială doar în telefon. Nivelul de anxietate care apare odată cu Fear of Missing Out, pe de altă parte, crește mai mult pentru că legătura individului cu viața reală se rupe. (Tanhan, Özok and Tayiz 2022, 74-83)
Compararea socială, un efect al FoMO, poate aduce cu sine un pachet de efecte neplăcute. De exemplu, White, Langer, Yariv și Welch (2006) au evidențiat că aceasta poate alimenta sentimente precum invidia, vinovăția și regretul. Aceste constatări au fost confirmate și de Lee (2014), care a demonstrat faptul că atunci cănd ne comparăm cu persoane din social media, starea noasră de bine poate fi afectată. Într-un studiu realizat de Lup, Trub și Rosenthal (2015) asupra utilizatorilor Instagram, s-a observat că comparația indirectă a fost asociată cu simptome ale tulburărilor depresive, iar numărul de străini urmăriți pe platformă a influențat semnificativ această relație. De asemenea, Weinstein (2017) a relevat că cei care se comparau în mod constant și în sens negativ cu ceilalți aveau o stare afectivă mult mai scăzută, din cauza emoțiilor negative pe care le declanșa această comparație.
FoMO acționează, deci, sub forma unui cerc vicios, astfel: Persoanele care experimentează sentimentul de excludere doresc să scape de stres. Prin urmare, pentru a scăpa de stres, indivizii doresc să fie în control asupra sentimentelor și trăirilor, făcând eforturi aproape duble pentru a nu rata evenimentele percepute ca importante, de la care au fost excluși. Karadağ și Akçınar (2019), afirmă că persoanele care au experimentat FoMO au traume psihologice în trecut sau sunt tentate să controleze totul în mod constant și exagerat. Acest lucru poate indica, de asemenea, că aceste persoane pot avea tulburare obsesiv-compulsivă. Această situație poate fi prezentată ca fiind una dintre cauzele determinante ale FoMO.
Cheltuitul iresponsabil
O altă problemă determinată de FoMO este reprezentată de faptul că putem fi foarte ușor convinși să acționăm impulsiv din dorința de a nu pierde oportunitățile percepute ca fiind unice sau speciale. De exemplu, oamenii pot cheltui bani pe care nu îi au pentru a participa la evenimente sociale sau pentru a achiziționa produse de ultimă generație doar pentru a fi la curent cu cei din jur. De multe ori ne surprindem cumpărând anumite lucruri care au fost mediatizate, despre care s-a promis o anumită experiență, și simțim atât dezamăgire, cât și regret când descoperim că produsul nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor create de reclamă.
Se poate spune că o altă situație care determină formarea FoMO este sentimentul ridicat de concurență. Persoanele cu un nivel ridicat de FoMO pot căuta calități mai ostentative și mai interesante pe lângă caracteristicile care le pot satisface nevoile atunci când cumpără o mașină, se uită la o casă sau merg în vacanță. Această situație îi poate determina pe oameni să își forțeze mai mult puterea economică și să cheltuiască mai mulți bani.
Milyavskaya M.
Pentru a explora mai în detaliu legătura dintre FoMO și luarea de decizii impulsive când vine vorba de cheltuieli, putem analiza studiul condus de Good și Hyman (2020), care explorează fenomenul FoMO din perspectiva economică și a marketing-ului. Aceștia au găsit două motive principale care stau în spatele cheltuielii iresponsabile: Invidia anticipată, care face referire la dorința cumpărătorului de a face persoanele care îl urmăresc să simtă invidia și FoMO pe care a simițit-o acesta în mod inițial, și Euforia anticipată, care face legătura dintre euforia simțită la momentul imaginării anumitor scenarii și sentimentul de FoMO care a contribuit la decizia finală a achiziției.
Acest studiu reliefează faptul că persoanele care doreau să fie invidiate au simțit inițial cele mai mari nivele de FoMO, alături de cele care voiau să se simtă euforie. În esență, indivizii erau foarte motivați să cumpere ceva dar nu erau de fiecare dată fericiți la final. Acest lucru poate fi cauzat de faptul de invidia sau extazul nu ne ajută cu adevarat să ne simțim mai competenți sau mai conectați cu cei din jur.
În orice caz, cei care au decis să treacă printr-un proces mai îndelungat de gândire și a nu se lăsa pradă impulsurilor au luat decizii satisfăcătoare. Drept urmare, sentimentele lor de FoMO au scăzut. Astfel, și-au împlinit nevoia de validare prin auto-determinare, mai degrabă decât prin cheltuitul iresponsabil.
Dezvoltare perrsonală și profesională
Deși FoMO poate avea aspecte negative, există și o latură pozitivă. Dorința de a nu rata oportunități poate motiva oamenii să exploreze noi activități, să participe la evenimente sociale și să se implice în diverse experiențe care altfel ar fi evitate. În acest sens, FoMO poate încuraja dezvoltarea personală și profesională, contribuind la extinderea rețelei sociale și la acumularea de experiențe valoroase. Astfel, nu toate comportamentele impulsive determinate de FoMO sunt neapărat indezirabile .
De exemplu, un studiu (Nursodiq, Andayani și Supratiwi, 2020) arată că FoMO poate avea un impact pozitiv în viața academică a studenților. Teama de a rămâne în urmă și îngrijorarea că nu sunt la curent cu informațiile importante îi pot motiva pe studenți să fie mai proactivi. Astfel, anxietatea generată de FoMO îi determină să adune informațiile pierdute și să se mențină la zi cu materialele de studiu, contribuind la îmbunătățirea performanțelor lor academice.
În cadrul aceluiași studiu s-a realizat și un interviu, ale cărui rezultatea confirmă constatările din etapa anterioară, dar și explorează construcția FoMO. Au existat trei faze ale experienței FoMO. Prima fază este recunoașterea întârzierii, în care o persoană știe că a rămas în urmă în legătură cu ceva, văzând notificările de pe social media. Faza a 2-a este experimentarea sentimentelor. După ce știe că este în urmă, o persoană cu FoMO va începe să simtă diverse lucruri, cum ar fi teama de a pierde informații, anxietate și îngrijorare. Ultima fază este realizarea acțiunii. Faptul că are mai multe sentimente în același timp încurajează o persoană să facă mai multe lucruri, fie că decide să ia măsuri, sau să nu mai facă nimic în legătură cu acel lucru.
De exemplu, unul dintre participanții la studiu s-a simțit îngrijorat și neliniștit când a aflat că a ratat veștile legate de activitățile academice de la prietenii săi din facultate. Aceasta l-a determinat să adune informațiile lipsă și să le comunice colegilor săi. Astfel, FoMO poate avea un impact pozitiv, mai ales în viața academică, dacă teama de a rămâne în urmă îi motivează pe studenți să recupereze informațiile pierdute și să fie mai proactivi.
Rezoluții finale
Am explorat modul în care FoMO (Fear of Missing Out) ne afectează deciziile și bunăstarea emoțională. Deși FoMO ne poate împinge să acționăm impulsiv și să luăm decizii financiare nesustenabile din cauza presiunii sociale, există și situații în care acest sentiment poate fi benefic. Totuși, asta nu înseamnă că FoMO nu este periculoasă, și că nu ar trebui să luăm măsuri spre a o limita.
FoMO este, prin urmare, un fenomen complex care ne afectează generația din ce in ce mai mult, care poate avea efecte negative cu preponderență în viața noastră. Gestionarea eficientă a acestei frici și cultivarea unui echilibru între dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă și nevoia de a menține stabilitatea personală și financiară sunt esențiale pentru bunăstarea noastră generală. Așadar, recunoașterea și înțelegerea FoMO ne pot ajuta să facem alegeri mai informate și să ne protejăm sănătatea mentală și emoțională.
Cel mai important mod de a face față FoMO este de a realiza că aceste vieți nu există cu adevărat așa cum sunt prezentate. Nu are rost să îi facem pe oameni nefericiți cu imaginile și cuvintele pe care le văd. Este necesar să fim conștienți că viețile oamenilor care împărtășesc totul pe social media nu sunt reprezentate doar de acele fotografii.
Dossey L.
Referințe
- Fuat Tanhan, Halil İbrahim Özok și Volkan Tayiz. 2022. ”Fear of Missing Out (FoMO): A Current Review”. Current Approaches in Psychiatry 2022; 14(1):74-85.
- Bisping J. 2018. ”FOMO, No-mo: How to get over the fear of missing out.” The Tab https://thetab.com/uk/cambridge/2018/02/19/ fomo-no-mo-how-to-get-over-the-fear-of-missing-out-107208
- Fajar Nursodiq, Tri Rejeki Andayani și Mahardika Supratiwi. 2020. ”When Fear of Missing Out Becomes a Good Thing”. Advances in Social Science, Education and Humanities Research, volume 477. Proceedings of the International Conference on Community Development (ICCD 2020)
- Milyavskaya M, Saffran M, Hope N, Koestner R. 2018. ”Fear of missing out: prevalence, dynamics, and consequences of experiencing FoMO”. Motiv Emot, 42:725–737.
- Good, M. C., & Hyman, M. R.. 2020. ”Fear of missing out: Antecedents and influence on purchase likelihood.” Journal of Marketing Theory and Practice, 28(3), 330-341. https://doi.org/10.1080/10696679.2020.1766359
- Karadağ A, Akçinar B . 2019. ”Social media in university students addiction and psychological symptoms”. Journal of Addiction, 20:154-166
- Dossey L. 2014. ”FoMO, digital dementia, and our dangerous experiment.” The Journal of Science and Healing, 2(10):69-73.
- White, J. B., Langer, E. J., Yariv, L., & Welch, J. C. 2006. ”Frequent social comparisons and destructive emotions and behaviors: The dark side of social comparisons.” Journal of Adult Development, 13(1), 36–44. https://doi.org/10.1007/s10804-006-9005-0
- Lee, S. Y. 2014. ”How do people compare themselves with others on social network sites?: The case of Facebook.” Computers in Human Behavior, 32, 253–260. https://doi. org/10.1016/j.chb.2013.12.009
- Lup, K., Trub, L., & Rosenthal, L. 2015. ”Instagram #Instasad?: Exploring associations among instagram use, depressive symptoms, negative social comparison, and strangers followed. ”Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 18(5), 247–252. https://doi.org/10.1089/cyber.2014.0560
- Weinstein, E. 2017. ”Adolescents’ differential responses to social media browsing. Exploring causes and consequences for intervention. ” Computers in Human Behavior, 76, 396–405. https://doi.org/10.1016/j.chb.2017.07.038
