“In 2022 tata a fost diagnosticat cu cancer. Dupa mai bine de 40 de ani de cotizat la stat a dat cu totul cam 2000 de euro spaga. Cam jumate s-au dus la chirurg. Restul la anestezist, asistenta sefa, asistente, radiolog, brancardier si asa mai departe. Trebuie sa dai peste tot, nu doar la medic.”- mărturia unui utilizator
“Eu am dat TONE de spagi la doctori pt ca am tot avut rude prin spitale pana acum 5 ani. Asistenta sefa (sau orice asistenta pana la urma) iti spune cine ia, cat ia, care sunt preturile….literalmente ca un meniu. Desigur, deschizi cu ea cu un 50ron aceasta conversatie. Ca idee, fara 10 ron nici cana de apa de pe noptiera nu o schimbau asistentele.”- spune un utilizator Reddit
Zeci de utilizatori au povești diferite cu un numitor comun-mita. Persoane obișnuite care se află în situația de a trebui să își cumpere dreptul la sănătate. Ei experimentează adesea frustrarea, neputința și revolta, fiind puși în situația de a alege între integritatea lor morală și nevoia urgentă de a primi îngrijiri medicale adecvate. Acest fenomen reflectă nu doar vulnerabilitatea lor, ci și eșecul unui sistem care ar trebui să protejeze și să sprijine cetățenii, nu să-i constrângă să-și cumpere accesul la servicii esențiale.
Mita și atențiile din sistemul medical sunt un subiect tabu. În ultimii ani, cazurile au devenit tot mai rare, însă încă este o problema gravă și populară în România.
“E un obicei împământenit și sunt mai multe puncte de vedere. Unul e așa că pacienții cred că vor fi mai bine îngrijiți. 2. Oferă pentru că ei n-o consideră mită. Adică mita o dau pentru că speră într-o îngrijire mai bună și speră să fie băgați în seamă. Dar există pacienți care vor să facă treaba asta. Ei n-o consideră mită, ci un gest de recunoștiință pentru doctor și dacă doctorul refuză ei se simt jigniți. Alții cred că au boli incurabile și că de aia doctoru nu vrea să-i ia.” Spune un medic primar endocrinolog care lucrează în mediul privat.
Ce spun statisticile?
„Mecanismul de feedback al pacienților”, este un mod bun de a pune în cifre datele care fac referire la mita din sistemul medical. Programul a fost lansat de către fostul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, la finalul anului 2016. Pacienții primesc prin SMS sau pe mail un chestionar despre experiența lor în spitale. Ministerul Sănătății publică anual datele. Graphs.ro a preluat aceste date și le-a transformat în grafice ușor de urmărit. La întrebarea “Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente”, în luna ianuarie din 2024, unde numărul total de răspunsuri a fost 29 490, în Giurgiu din totalul persoanelor care au completat chestionarul, 8,33% au spus da. Pe locul al doilea se află județul Teleorman, cu 6,76%, iar pe locul 3 este județul Brăila cu un procentaj de 4,63%. Cele mai bune cifre le-a înregistrat județul Alba, cu 0,45%. Privind graficul pe harta României, se vede o diferență considerabilă între nord si sud. În sud, economia este orientată spre agricultură, fapt ce limitează oportunitățiile de dezvoltare economică și creșterea veniturilor. În nord se fac mult mai multe investiții în domenii economice în dezvoltare. Capitala este singura care iese din cifrele obișnuite din sud. Această diferență este și consecința numărului în creștere al tinerilor care se mută in zonele mai dezvoltate. Tot mai mulți tineri preferă să rămână în orașul în care își termină studiile universitare. Astfel, orașele mari devin tot mai dezvoltate în toate domeniile.
Trade.gov a analizat investițiile statului român în sistemul medical și a raportat un procent de 5,69 din PIB (Produsul Intern Brut) investit în 2021, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, cu o sumă de 2,386 de dolari per persoană. În România sunt 425 de spitale funcționale. Se înregistrează aproximativ 6,2 spitale la 1000 de locuitori, un număr mult prea mic pentru a răspunde unor urgențe naționale, fapt dovedit și în timpul pandemiei. Ne întrebăm de ce României îi este atât de dificil să atingă statisticile din țările din jur, dar problema este profund îradăcinată în sistem. Medicii preferă să plece din țară pentru a beneficia de salarii mai mari de exemplu. Chiar dacă în ultimii ani salarile au crescut, acestea tot sunt sub media europeană. Infrastructura este o altă problemă, medicii fiind adesea nevoiți să lucreze cu echipament învechit sau prea puțin.
De asemenea, România se confruntă cu o lipsă de încredere în personalul medical. Oamenii susțin că multe probleme de sănătate nu sunt destul de grave pentru a se consulta, sau cred că medicii oricum nu îi ajută îndeajuns. Zf.ro a strâns date legate de migrarea medicilor români și a constatat că în ultimii ani, rata scade. În 2016 era 4,14 cu un număr de 44 670 de medici care activează în țară, iar în 2018 a scazut la 2,71, cu 71 300 de medici, o creștere uimitoare de aproape 60%. Totuși, datele Eurostat arată că la noi în țară sunt aproximativ 79 de medici la 100 000 de locuitori, în timp ce topul este condus de Portugalia, cu 298 de medici la 100 000 de locuitori sau Irlanda, cu 233.
Pacienții care își pun încrederea în mâinile personalului medical
Oare problemele statului in ceea ce privește sistemul medical sunt legate de mita din spitale? Este această mită una voluntară, sau mereu cerută direct de personalul medical? Am luat legătura cu Florentina Pandelea, asistentă la Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung, Argeș, spital pentru cronici TBC. Mi-a povestit despre un pacient de al ei “care a avut tuberculoză care a recidivat de vreo 2-3 ori”.
“-Astăzi când a venit nici măcar nu a avut 10 lei pentru a plată necesară. Se ia o taxă la toate spitalele așa si n-a avut. La noi vin oameni bătrâni, sărmani…”
Așadar, unii pacienți sunt nevoiți să-și pună încrederea în medici când se află în aceste situații în care nu-și permit sa ofere bani nici măcar pentru plăți obligatorii și pot să vadă că mulți dintre ei nu pun preț pe aceste aspecte materiale, ci îi tratează cu grijă din propria dedicare față de munca pe care o practică.
„-Probabil el (pacientul) se gândește că dacă dă ceva, îl tratează doctorul mai bine sau îi dai mai multă atenție. Dar nu e așa, tu la fel faci oricui. Nu contează că ești sărac, bogat, rom, eu tot așa îmi fac munca și tratamentul e la fel pentru toți.” Declară Florentina întrebată despre părerea în legatură cu fenomenul de a da mită chiar dacă doctorul nu îți cere.
“Tradiția” mitei
Fenomenul își are originile foarte vechi în Romania. În timpul comunismului, personalul medical se confrunta cu o serie de neajunsuri. De la lipsa alimentelor, asemenea tuturor cetățenilor, până la salariile foarte mici, pacienții au creat sistemul de ajutor și răsplata, oferind la finalul vizitelor cafele, țigări etc. sau bani. Aceste acte erau la început voluntare, pacienții considerându-le semne de apreciere față de medicii lor, nu acte de corupție. Mai târziu, după ce unii medici au început să observe vulnerabilitățile pacienților, au profitat de aceștia, cerându-le concret mită. De multe ori nu era nimeni pedepsit pentru așa ceva, fiindcă statul ținea la falsa impresie de onestitate si egalitate, iar oamenii care nu aveau relații cu persoane care aveau funcții politice sau nu ofereau mită aveau parte de tratamente mai superficiale și atenție scăzută.
În prezent, situația pare să se îmbunătățească. 98,11% din români spun că nu li s-a cerut mită, așa că prejudecățile sunt mult exagerate. Personalul medical este majoritar unul cinstit, cu mici excepții. Pare că auzim foarte des despre aceste cazuri, însă ele devin încet-încet o raritate din fericire. 1,89% din medici nu cer mită, dar câți o acceptă fară să o ceară? Conform Eurobarometrului din 2022, 18% din români au recunoscut că ar fi dat șpagă medicilor și asistentelor, acest procent punându-ne pe locul 1 în UE.
Putem crede că aceste cazuri se întâmplă doar în mediul de sănătate public, fiindcă la privat trebuie oricum să plătești consultația, însă o discuție cu un medic primar endocrinolog din mediul privat mi-a dovedit că nu este așa-
“Există o categorie care simte nevoia inclusiv la privat. Deci ei știu că plătesc consultația…și vor să dea în plus și-ți spun n-am avut timp să vă iau un buchet de flori sau o cutie de bomboane, luați de aci’. Am fost în situația asta în sensul în care le-am zis că terminăm consultația în momentul respectiv.” Doctorul a tăcut câteva momente, după care a adăugat pe un ton sarcastic: “Cel mai draguț am fost în situația în care mi-au lăsat-o fară s-o văd și a venit următorul pacient și când am ridicat registrul au început să zboare hârtiile de 100 prin cabinet și eu alergam după el la recepțiesă-i dau banii înapoi. Da…deci pacienții sunt foarte drăgălași.”
Câteva cazuri din țară au fost foarte cunoscute de-a lungul timpului. Spre exemplu,cazul de la Spitalul Municipal de Urgență Timișoara. În 2024, șase medici chirurgi de la Secția Chirurgie Generală-Oncologică au fost acuzați de procurori că au luat mită de la peste 40 de pacienți. Anterior, fostul lor șef de secție fusese condamnat pentru că a primit mită de la 26 de pacienți. Pacienții ofereau sume între câteva sute de lei si 500 de euro, de multe ori fără ca medicii să solicite explicit aceste plăți.
Un alt caz similar este cel al Sorinei Pintea, fost ministru al sănătății. În aprilie 2020 a fost trimisă în judecată pentru luarea de mită în valoare de 10 000 de euro si 120 000 de lei când era maneger la Spitalul de Urgență din Baia Mare. Ea a fost condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare, însă sentința putea fi contestată.
Concluzii și perspective de viitor
Speranța în sistemul medical este totuși vie și se menține datorită noilor generații care aleg medicina ca vocație, din pasiune. Ei sunt motivați atât de a excela profesional, dar și la refacerea rănilor lăsate de oamenii conduși de lăcomie. În continuare, voi prezenta declarațiile unor studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie-Carol Davila din București.
“Consider că realizarea actului medical nu trebuie să fie influențată sub nicio formă de „atenții” sau „mită”, ambele ducând în mod inevitabil la afectarea carierei doctorului respectiv. Cariera, pentru care a muncit ani de zile, să fie afectată de o slăbiciune și o dorință de a avea și mai mult. În același timp, nu este etic față de pacienți. Un om care e pregătit oricând să dea ceva pentru un loc în față nu e cu nimic mai presus decât un om care nu își permite. Vreau să cred că noile generații sunt din ce în ce mai dezinteresate de luarea de mită. Eu și colegii empatizăm destul de mult cu pacienții, ne apropiem de ei și încercăm să le înțelegem suferința. Iar dacă, după toate astea, aș accepta bani de la un pacient, aș simți că îl jefuiesc. Cred că și statutul doctorilor din momentul de față influențează această opinie. Nu există știre medicală la care să nu se arunce cu jigniri în medici, cum ar fi „nimeni nu se uită la tine dacă nu dai banul”. –Chiran Ștefania, studentă la medicină generală, anul 4
„Noile generații devin mai dezinteresate de mită și atenții deoarece medicul are obligația morală de a trata orice pacient fără a aștepta niciun fel de atenție, iar tinerii medici sunt mult mai conștienți de acest aspect decât generațiile trecute.” – Ioana Chelu Negrescu- studentă la medicină generală, anul 4
“Șpaga, mita și pliculețul sunt pentru mine una dintre cele mai mari frustrări. Mă deranjează foarte mult ideea, sunt total contra ei și sunt de părere că, la noi în țară, chestia asta o să persiste atât timp cât încă sunt oameni care așa au fost obișnuiți. Unii cred că doctorul o să le acorde 110% din atenție comparativ cu alți pacienți.
Sunt unii doctori care o țin așa din comunism. Cu pliculețe, cu atenții, cu ceasuri… Noi ar trebui să rupem cercul. În alte țări nu se face chestia asta, și de asemenea nu se practică să zici „Hai să dăm un ban să stăm în față.” Sunt țări unde te programează la jumătate de an să-ți facă un CT sau un ECO și nu comentează nimeni.” – Cazacu Cozmin, student la medicină generală, anul 4
Surse:
Alex Nedea-Rata șpăgii din spitale
https://www.graphs.ro/feed_dashboard.php
https://data.gov.ro/organization/ms
https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-healthcare
