Literatura clasică este un adevărat tezaur cultural, o comoară atemporală ce strălucește de-a lungul generațiilor. Aceste opere literare au traversat secole și continuă să fie apreciate de cititori din toate colțurile lumii. (sursă:fainsisimplu.ro)
De-a lungul ultimului deceniu, interesul pentru literatura clasică a cunoscut o renaștere neașteptată. Printre paginile pline de praf ale lui Dickens, Tolstoi sau Dostoievski, o generație saturată de tehnologie încă descoperă frumusețea limbajului, complexitatea personajelor și profunzimea tematicilor. Această poveste este despre motivul și modul în care literatura clasică își face loc din nou în inimile cititorilor.
Capitolul 1: Generația digitală și dorința de profunzime
În era digitala, dispozitivele precum telefoanele, tabletele sau Kindle au revoluționat modul în care generația tânără accesează literatura pentru a citi cărți pe care și le pot descărca sau cumpăra din aplicație. Cu o simplă atingere de ecran, cărțile clasice pot fi descărcate instantaneu sau achiziționate din aplicații cum ar fi: Kindle Store, Apple Books sau Google Play Books.
Hellen Kloos, o adolescentă de 16 ani, petrece aproximativ cinci ore pe zi citind literatură clasică pe Kindle. Pentru ea, acest dispozitiv a devenit un partener de încredere în rutina sa de lectură. „Este mult mai ușor să citesc de pe un ecran decât dintr-o carte fizică. Pot lua Kindle-ul oriunde cu mine, fără să simt greutatea cărților în rucsac,” spune aceasta. Hellen își dorește să aprofundeze cât mai mult din lectura clasică și să înțeleagă mai bine mesajele și temele importante din cărți, astfel încât să poată să le aprecieze mai mult și să învețe din ele.
Capitolul 2: Redescoperirea autenticității
Sara Cristea , o studentă la litere de 22 de ani, se află într-o cafenea liniștită din centrul orașului. Pe masă, între o cafea cu lapte și un notebook, se află o carte voluminoasă cu paginile ușor îngălbenite: Război și Pace. “Când eram într-un moment greu și simțeam că viața devine superficială, am descoperit literatura clasică. Mi-a oferit răspunsuri, dar mai ales m-a învățat să pun întrebările potrivite”, povestește ea.
Un alt exemplu al acestei reîntoarceri către clasic vine de la Mia Copândean , angajată a Bibliotecii Județene “Lucian Blaga” din Alba Iulia. “Cărțile de autori precum Jane Austen sau Shakespeare au devenit cele mai căutate. Tinerii le cumpără și le împrumută pentru că vor să citească povești care nu sunt construite pentru a fi doar comerciale și sunt mult mai realiste decât cele întâlnite între scriitorii din zilele noastre”, explică Mia. Ea povestește că într-o săptămână obișnuită, aproape jumătate dintre clienți sunt tineri.
Pentru mulți dintre aceștia, lectura clasică reprezintă mai mult decât o pasiune:”Este ceva profund satisfăcător între a descoperi universuri create de autori care au marcat istoria literaturii. Este un mod de a ne conecta cu trecutul”, adaugă Mia.
Capitolul 3: Impactul social media într-un mod neașteptat
Deși pare contradictoriu, social media joacă un rol important în renașterea interesului pentru lectura clasică. Platforme precum Instagram și TikTok sunt pline de recenzii ale clasicilor și de comunități care promovează aceste opere. Sub hashtaguri precum #ClassicBooks sau #BookTok, milioane de utilizatori partajează citate, impresii și recomandări.
Printre surprizele acestui an se remarcă revenirea unor titluri și autori clasici, F.M. Dostoievski dominând topul celor mai vânduți autori datorită viralizării pe Tik-Tok a volumului „Nopți albe”.(Sursă:revistabiz.ro)
Teodora este un creator de conținut cultural pe Youtube care își dedică timpul promovării literaturii clasice prin review-uri detaliate. În fiecare videoclip, ea reușește să capteze atenția publicului cu o prezentare pasionată a poveștilor, punând accent pe temele universale și lecțiile de viață pe care le oferă aceste lucrări. Teodora își încurajează urmăritorii să citească fiecare carte despre care vorbește, explicând de ce ar trebui să o adauge pe lista lor de lecturi.
Capitolul 4: Despre clubul de carte
În ultima perioadă, cluburile de cărți au devenit o modă tot mai populară printre tineri, fiind un loc unde iubitorii de lectură se adună pentru a discuta despre cărțile citite, dar și pentru a învăța unii de la alții. Aceste grupuri nu sunt doar un loc de socializare, ci și o oportunitate de a explora diverse perspective asupra unei cărți, de a împărtăși gânduri și opinii, și de a crea o comunitate de oameni pasionați de literatură.
Am întrebat-o pe Sara anumite lucruri despre clubul de carte, iar aceasta ne-a răspuns:
Un club de lectură poate reprezenta o oportunitate extraordinară pentru tineri de a se detașa temporar de confortul tehnologiei care le mediază multe dintre experiențele interumane, implicând integrarea mai multor pespective asupra aceluiași subiect și, de asemenea, conferind posibilitatea cititorilor de a se cunoaște într-un cadru mai intim în care pot forma legături profunde unii cu alții. De asemenea, un astfel de context îi obligă pe cititori la acceptarea unor opinii complet diferite de ale lor, încurajând dezvoltarea empatiei, dar și a unei minți deschise la noi posibilități.
Întâlnirile se organizează, de regulă, lunar, și au în vedere discutarea unei cărți alese în prealabil. Succesul acestor întâlniri se datorează posibilității fiecărui participant de a-și spune opinia într-un spațiu în care aceasta nu va fi întâlnită cu atitudini dezaprobatoare sau cu prejudecată.
De asemenea, fiecare club de carte are beneficii cum ar fi:
- Îmbogățirea cunoștințelor: Participarea la un club de cărți te ajută să înțelegi mai bine nu doar cartea respectivă, dar și contextele istorice, culturale sau filosofice din spatele ei.
- Diversitatea opiniilor: Discuțiile cu alți membri ale clubului îți pot oferi perspective noi asupra aceleași cărți, te pot încuraja să vezi lucruri dintr-o altă lumină și îți pot stimula gândirea critică.
- Socializarea: Cluburile de cărți sunt un loc excelent pentru a cunoaște persoane noi cu interese comune, iar discuțiile nu se limitează doar la literatură. Membrii pot deveni prieteni și pot împărtăși alte interese.
Capitolul 5: De la cuvânt la adaptări
Un alt factor al revenirii clasicilor este prezența lor în alte medii, precum filme sau seriale. Succesul producțiilor recente, cum ar fi adaptările modernizate ale lui Anna Karenina sau Mizerabilii, a adus poveștile clasicilor în atenția unui public nou. “Am văzut serialul, dar cartea mi-a oferit o experiență mult mai profundă. Era ca și cum fiecare pagină devenea o lume în sine”, spune Claudiu Romcea, un tânăr de 23 de ani student la facultatea de sport.
Alte exemple sunt „Little Women”, adaptare regizată de Greta Gerwig în 2019, care nu doar că a primit aprecieri critice, dar a contribuit și la o renaștere a interesului pentru romanul clasic al lui Louisa May Alcott și filmul „Pride and Prejudice” din 1995, cu Colin Firth în rolul lui Mr. Darcy, care rămâne un reper iconic, fiind asociat cu o creștere remarcabilă a popularității romanului lui Jane Austen.
Capitolul 6: Reîntoarcerea la literatura clasică
Într-o lume din ce în ce mai rapidă și digitalizată, interesul pentru literatura clasică pare să renască. Tinerii de astăzi, adesea copleșiți de tehnologie, își redescoperă plăcerea de a citi operele unor autori precum Victor Hugo sau Shakespear. Aceste lucrări nu sunt doar o legătură cu trecutul, ci și o fereastră către înțelegerea profundă a naturii umane.
Cărțile sunt oglinzi: vezi în ele doar ceea ce ai în tine. -Victor Hugo
Aceste cuvinte subliniază că literatura clasică nu doar ne dezvăluie lumi și povești din trecut, ci ne ajută să înțelegem mai bine cine suntem și ce valorăm. Prin aceste lecturi, nu doar învățăm, dar ne regăsim și învățăm să reflectăm asupra propriei noastre experiențe.Astfel, revenirea la aceste opere poate fi văzută ca un proces de auto-descoperire continuă, esențial pentru dezvoltarea personală și pentru înțelegerea mai adâncă a lumii din jurul nostru.
Capitolul 7: Literatura clasică prin ochii cititorului
Sara, studenta de 22 de ani de la Facultatea de litere ne-a dat niște informații despre literatura clasică din anii aceștia,iar la final am întrebat-o și care este cartea ei preferata și de ce.
Într-o eră digitală caracterizată de o grabă existențială, cred că literatura clasică are darul, în detrimentul celei contemporane, de a ne reaminti despre esența spiritului uman; încifrarea acestor valori universale (precum iubirea, onoarea, prietenia, etc.) în amploarea unor sute de pagini scrise, de multe ori, într-un stil minuțios și prețios, îl plasează pe cititorul modern în ipostaza, inițial inconfortabilă, de a fi nevoit să-și tempereze ritmul neostoit cu care abordează orice experiență contemporană și să se adapteze unui ritm primordial pe care îl promovează aceste lecturi clasice, deoarece aceste adevăruri incontestabile pot fi accesate doar printr-o îndelungă răbdare și printr-o perseverență de a căror forță pare că am uitat între timp.Cum a evoluat percepția publicului asupra literaturii clasice în ultimii ani?
În ultimii ani, pare să existe un trend retrospectiv în privința literaturii, și nu numai. Ne întoarcem mereu la ceea ce a fost înainte ca la un bun de care am fost privați prin simplul fapt de a ne fi născut prea târziu. Cu toate acestea, ne complacem în noile narațiuni despre ceea ce înseamnă să fii uman, cu precădere într-o eră tot mai neumană. Însă, pentru a ne reaminti de potențialul nostru suprem, ne întoarcem tot la literatura clasică, care pare să fundamenteze cel mai categoric idealurile noastre.
Despre impactul literaturii clasice:
Având în vedere că relativismul ideologic e tot mai apreciat în zilele noastre, literatura clasică servește rolul unor semne de întrebare, care nu au drept scop, însă, de a ,,mistifica” și de a disipa și mai mult integritatea unor concepte morale, ci, mai degrabă, de a-l determina pe cititor să-și interogheze divergența crezurilor sale ontologice și, eventual, să le identifice un fond originar comun propusă de însăși această literatură sub forma unor axiome ale sufletului omenesc.
Literatura pe care noi o catalogăm drept ,,clasică”, temporal vorbind, provine dintr-o perioadă în care valorile conservatoare erau cele care caracterizau aproape integral societatea. Ca urmare, perspectivele oferite de acești autori clasici sunt aferente cu aceste concepții ,,tradiționale” și, adesea, contravin progresismului ideologic care se impune cu tot mai multă fervoare în zilele noastre. Dintr-o perspectivă contemporană (și, implicit, ,,liberală”), în general vorbind, unii cititori afirmă incompatibilitea menținerii acestei tradiții promovate de literatura clasică cu idealurile de emancipare ale omului modern, însă acest fenomen social nu trebuie privit sub nicio formă drept o noutate, deoarece acesta e demersul cel mai cunoscut prin care orice nouă generație încearcă să-și instaureze noile idealuri: răsturnând vechea ordine.
Cartea clasică preferată a Sarei :
Cartea clasică care m-a influențat cel mai mult este romanul ,,Mizerabilii”, de Victor Hugo, deoarece relatează progresul spiritual al unui prizonier încarcerat pe nedrept de la infamia la care l-a redus condiția sa de condamnat la cea a seninătății regăsite în iertare și în recăpătarea onoarei.
Concluzie
Revenirea literaturii clasice în preferințele cititorilor din zilele noastre este mai mult decât o tendință: este o reafirmare a valorii poveștilor care transcende timpul. Pe măsură ce lumea continuă să se schimbe rapid, nevoia de ancorare într-un ceva durabil și semnificativ devine tot mai evidentă. Literatura clasică oferă această ancorare, amintindu-ne că în mijlocul tumultului, frumusețea limbajului și adâncimea emoțiilor umane rămân constante.
