În ultimii ani conceptul de self-help, sau self improvement, a devenit tot mai popular, mai ales în rândul adolescenților și al tinerilor. Un foarte mare factor în acest sens îl constituie popularitatea conceptului pe social media și în forumurile de pe internet. Deși primele cărți despre acest subiect au apărut în anii 1800 și au continuat să apară de atunci, adevărata problemă a industriei a început să apară odată cu adoptarea conceptului de către creatorii de conținut din spațiul online.
Ce înseamnă self-help?
Termenul de „self-help” înseamnă: „the use of one’s own efforts and resources to achieve things without relying on others”, conform Oxford Languages. Deci practic: să te bazezi pe tine pentru a-ți rezolva problemele.
În esență, ideea de self-help este una complet validă, care poate ajuta pe oricine să-și îmbunătățească viața și să își rezolve problemele. Datorită acestui fapt, odată cu apariția creatorilor de conținut pe rețele sociale precum YouTube, Facebook, Instagram și multe altele, au apărut și așa numiții „Gurus” – creatori al căror conținut se axează strict pe self-help și care pe scurt au cam început să strice tot.
Unde apar problemele?
Apare în mod natural întrebarea: Dacă self-help e un concept atât de bun, atunci care este problema cu el?
Ei bine, problema apare odată ce realizăm că oamenii care caută ajutor în această nișă sunt vulnerabili și pot fi ușor exploatați de creatorii de conținut. Astfel, self-help a devenit o industrie foarte profitabilă care are foarte multe ramuri, cum ar fi: fitness, meditare, spiritualitate și multe altele. Un simplu Google search arată natura excesivă a acestui curent: articole peste articole care oferă 20, 30, 45 de sfaturi de self improvement,.
Natura industriei
Odată ce influencerii au realizat câți bani pot face exploatând vulnerabilitatea oamenilor, au început să creeze o industrie care să îi blocheze pe aceștia într-un stadiu constant de cumpărat cursuri, seminarii, cărți, suplimente și multe alte produse, oferindu-le iluzia că progresează. Adevărata problemă o constituie consumul continuu de conținut din această nișă, din cauza unui proces care funcționează cam așa: după ce te uiți la un video de self-help simți că ai făcut un lucru bun, că ți-ai îmbunătățit condiția curentă, când de fapt nu ai făcut nimic concret, așa că mâine te mai uiți la două videouri, poimâine cumperi o carte și tot așa… dar continui să nu faci nimic pentru a „te ajuta”. Astfel, rămâi blocat într-un cerc în care consumi conținut, te simți bine, dar nu îți rezolvi problemele. YouTube-ul este plin de videouri care expun experiențele personale ale oamenilor care au căzut pradă acestui model de marketing. Iar, din moment ce, conform NPD Group, în 2020 industria de cărți de self-help valora 10 miliarde de dolari, putem spune că și mulți alții au făcut același lucru.
„aveam impresia că îmi schimb viața, când de fapt nu făceam nimic”
Pentru a explora mentalitatea descrisă în paragraful de mai sus am discutat cu un prieten care a fost implicat în zona de self-help timp de câțiva ani și a ales să rămână anonim.
Mai întâi l-am întrebat cum a intrat în lumea self-help-ului, iar el mi-a răspuns:
„Am început în pandemie, odată cu prima carantină care a fost impusă. Eram în liceu, nu se se făcea școală nici online și am zis că dacă tot am mult timp liber, să mă apuc de ceva.”
Mi-a povestit apoi cum a început să se uite la videouri pe YouTube despre cum să își rezolve problemele.
„Când mă uitam la un video simțeam că fac ceva util, că progresez într-o direcție bună.”
Apoi, a început să cumpere cărți și seminare, pentru a își continua progresul.
L-am întrebat cât de multe cărți de self-help a citit și dacă l-au ajutat cu ceva:
„Nu știu un număr exact, nu le-am numărat, dar într-o perioadă cumpăram câte 4 cărți pe lună și stăteam cu nasul în ele toată ziua.”
A arătat spre un teanc de cărți puse pe un birou:
„Am învățat principii utile din cărțile astea, dar toate spun aceleași lucruri și mai mult am pierdut timp cu ele, timp în care puteam să fac ceva util. Aveam impresia că îmi schimb viața, când de fapt nu făceam nimic”
La finalul discuției noastre l-am întrebat părerea lui referitoare la industria de self-help:
„Nu cred că e nici rea nici bună, te poate ajuta dacă ești dispus să aplici principiile pe care le înveți, dar toți (gurus) încarcă să îți vândă cărți ,cursuri și orice altceva de pe care pot scoate bani. Dacă te iei după ei nu te oprești niciodată din cumpărat, asta e de fapt problema, în opinia mea.”
Concluzii
Deci, care-i treaba cu self-help-ul?
Well, deși industria în sine a devenit un mijloc de profit pentru creatorii de conținut, aceasta are în continuare potențialul să îi ajute pe oamenii care chiar au de gând să facă o schimbare. După cum am menționat și mai sus, problema nu sunt sfaturile de self-help oferite de așa numiții „Gurus”, ci cercul vicios în care aceștia încearcă să te blocheze.