Problema adăposturilor de animale – „Iarna este foarte greu”

Mirela Muha, doamna Ica și domnul Gicu pleacă, în fiecare dimineață, spre țarcuri pentru a umple castroanele cățeilor din adăpost cu minimum 100 kg hrană uscată. Asta înseamnă 10 saci zilnic, ceea ce la un calcul simplu rezultă în 2,5 tone lunar. Și junior, dar și adult.

Adăposturile de animale sunt niște locuri pline de emoție și iubire. Să mergi să vizitezi astfel de locuri poate fi, într-adevăr, copleșitor.

Cum stau lucrurile cu aceste adăposturi?

Din punct de vedere legislativ, Ordonanța de urgență nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân are ca și condiții minime pentru funcționarea unui adăpost separarea animalelor pentru a se reduce stresul asupra lor şi pentru a controla bolile după vârstă, starea de sănătate, sex și grad de agresivitate. Alte condiții implică cazarea mamelor împreună cu puii lor, pereţii dintre cuşti trebuie să împiedice scurgerea apei şi a dejecţiilor de la o cuşcă la alta, iar spaţiul pentru primire trebuie să fie corespunzător acţiunilor de adopţie.

Adoptă un câine! Astfel, nu doar salvezi o viaţă, nu doar schimbi în bine viitorul unui suflet care trăieşte singur într-un adăpost. Adoptă un câine și câştigi un prieten pe viaţă

Acesta este îndemnul Asociației Casa lui Patrocle, a cărei membri militează activ pentru protecția și drepturile animalelor. Pe lângă proiectele și campaniile de informare în legătură cu abandonul animalelor pe care le organizează, aceștia adminstrează un Centru de Adopții cu o capacitate de 300 de câini.

Însă, din păcate, nu este ușor să ții pe picioare un astfel de loc. Pe timpul iernii, munca acestora la adăpost se triplează. Vara se face curățenie de două ori pe zi, iar iarna sunt la foc automat. “Anotimpul rece este anevoios pentru cățeii lipsiți de blană, pentru cei cu părul scurt, slabi, pentru bătrâni, dar și pentru cei paralizați. Adăpostul însumează în proporție de 90%, căței cu probleme: victime ale accidentelor rutiere, maltratați de proprii stăpâni, bătrâni cu probleme articulare/cardiace, suferinzi de epilepsie, șchiopi, paralizați sau cu diferite handicapuri.”, explică Teofana Sandu, membru de seamă al asociației.

“Iarna pentru noi înseamnă un efort susținut pentru a le putea asigura minimul condițiilor elementare, o grijă în plus când punem capul pe pernă seara, iar dacă vara găsim momente de răgaz pentru o limonadă, iarna nu e vreme de pierdut. Înghețăm, ne încălzim, ieșim din nou afară și o luăm de la capăt.”, continuă Teofana.

Voluntari implicați care ajută

Pentru că în astfel de cazuri implicarea este foarte importantă, voluntarii Colegiului Național Petru Rareș din Suceava au organizat un concurs prin care toți elevii dornici să ajute bietele animăluțe erau rugați să trimită o poză cu animalul lor de companie prin intermediul căreia se dona o anumită sumă de bani, poze postate ulterior pe platforma instagram pentru a ajunge informația la cât mai multă lume. La sfârșitul activității caritabile, aceștia au strâns 1600 lei, bani din care au cumpărat 550 kg de hrană uscată pentru animale și detergenți în valoare de 150 lei, bunuri donate asociației.

A fost una din cele mai frumoase experiențe din 2021 pentru mine

Dan Gașpar, voluntar CNPR
Voluntarii CNPR în drum spre Asociație

,,A fost extrem de emoționant să văd atâția căței fericiți. Toți plângeau după mine și când mergeam lângă ei erau extrem de fericiți. Efectiv simțeai că sunt extrem de încântați de natura umană. Cățeii aceia trăiesc pentru oameni.”, spune Dan Gașpar, voluntar în cadrul proiectului cnpetsr. ,,În același timp, a fost teribil. A fost teribil să văd atâtea suflete cum nu sunt în casa cuiva, fiecare iubiți special. Când am plecat eram foarte confuz. M-a mișcat tot ce am văzut acolo.”, explică Dan.

Dezinteres profund pentru adopțiile locale

Adăpostul găzduiește în momentul de față 140 de căței adulți și 30 de pui, însă când vine vorba de adopțiile locale este prezentat un dezinteres profund. “Oamenii se lasă greu convinși să adopte, iar când își fac curajul să ne treacă pragul, pleacă dezamăgiți că nu au găsit bichoni, husky, pitbull sau alte rase de căței, ci doar maidanezi, de rasă comună.”, spune Teofana. În același timp, Casa lui Patrocle colaborează cu două asociații din străinătate, respectiv Germania și Belgia, care promovează cățeii mai puțini norocoși, reușind până acum să găsească familii responsabile și absolut minunate pentru mulți dintre cățeii a căror soartă a fost potrivnică. Însă, din păcate, nu este de ajuns.

Minunățiile de la Casa lui Patrocle

Cum au oamenii posibilitatea să ajute?

“Hrana adăpostului este prioritatea numărul 1, grija pe care o purtăm în permanență în minte, căci înainte de operații, de cabinetele veterinare, de vaccinuri și deparazitări, cățeii noștri trebuie să mănânce zilnic, de 2 ori pe zi. Facem un apel să ne sprijiniți cu plata online a unui sac de mâncare.”, anunță Teofana Sandu.

Oamenii pot dona oricând prin orice metodă pentru a putea ține pe picioare astfel de adăposturi. Orice sumă mică contribuie semnificativ la bunăstarea acestor adăposturi pentru animale. Pe lângă donații, ajutorul oamenilor este mereu binevenit în munca de rescue, de întreținere a adăposturilor, dar și de susținere în diferite campanii.