Presiunea de a excela la școala reprezintă una din cele mai mari provocări cu care se confruntă mulți elevi din România prvocându-le astfel stres, anxietatea, frica de eșec sau alte efecte negative asupra sănătății lor mentale și emoționale.
Viziunea unui psiholog
Doamna psiholog și psihoterapeut, Ilișan Andrada a dezvăluit efectele presiunilor academice sunt ,, În primul rând emotionale. Ele depind de vârsta, personalitatea si genul lor. Unii învață mai mult din cauza presiunilor, alții mai rău fiindcă se revoltă împotriva a ce percep ei a fi constrangere din partea unor figuri de autoritate. Pentru un tânăr cu inclinație spre emoționalitate negativă efectul principal poate sa fie starea de anxietate, frica că o să își dezamăgească părinții, copleșirea și sentimentul de demoralizare (“frica să nu iau note mici, frica de dezamagirea părinților care pot considera că nu ai un viitor și frica de profesori care ii injosesc pe elevii cu note mici si ii văd persoane lenese sau neinteligente; dacă am 4 teste și la al 4-lea nu mă simt foarte în formă și profesorul îmi face capul calendar și imi zice că nu imi arde de scoala, atunci mă enervez și nu mai învăț la niciun unul; mă simt coplesit cînd văd ca mi-e așa plin orarul sau că invăț cîteva ore bune și scot un 7 ”). In cazul tinerilor băieți apare mai pregnant revolta, furia sau sentimentul că oamenii sunt răi. La fete apare tristețea sau frica (“că profesorii o să imi ia caietul și o să mi-l rupă în bucăți). Un băiat se poate simți foarte furios daca un profesor i-ar rupe caietul. O fată riscă să se simtă neputincioasă și să se străduiască să se conformeze cît mai bine așteptărilor profesorului.“.
Dar totuși, întrebarea este cum pot face tinerii față acestor presiuni? ,,Unii reușesc să relativizeze impactul notelor mici asupra reușitei lor academice în ansamblul ei. Anticipează vârsta autonomiei personale când o să poată lua decizii singuri (“și dacă iau o notă mica nu ține concret de viitorul meu; in clasa a 12– profesorii nu o sa mai aibă ce sa imi spună și o sa imi gestionez eu singur orarul”). Sau îi ajută să facă fața presiunilor sentimentul propriei competențe cognitive: “Dacă știu că am note mari am sentimentul că dacă am reușit acuma o să reusesc si când o să fie relevant, la bac sau la facultate; altfel, dacă acum o duc așa de rău cum o să reușesc în viitor?”
Fetele spun mai des: “Îmi aduc chestii drăguțe la școală, radiere, pixuri, îmi tin caietele cât mai frumoase dacă tot trebuie sa învăț din ele; duminică înainte de o nouă săptămână, fac baie, fac lucruri plăcute, îmi aranjez unghiile, îmi pun o mască de față”
Deci vedem că unii fac față relativizând amenințarea si anticipând autonomia persoanală, alții asociind obiectivele academice cu lucruri plăcute, reconfortante.“
Factori care contribuie la presiunea academică
- Așteptările părinților: Mulți părinți consideră că un viitor de succes, lipsit de griji și sigur este asigurat de notele exemplare și de performanța academica. Aceștia se asteaptă la reușite constante și note maxime, facându-i pe copii să credea că valoarea lor este condiționată de prestanța academică, nu de personalitatea și valorile umane care îi ghidează.
- Presiunile din partea profesorilor: Sistemul educațional al țării noastre se focalizează asupra rezultatelor remarcabile și preformanță academică, ignorând adevăratele valori ale fiecărui copil, introducându-i într-o anumită categorie datorită notelor pe care le obțin. Profesorii tind să nu ia în considerare ritmul diferit de lucru al fiecăruia și capacitățile individuale, cerându-le tuturor elevilor să exceleze.
- Mediul social: Tinerii generației noastre au aspirații mari și încearcă să fie mai buni ca alții pentru a crește în societate și pentru a impresiona. Simt nevoia de validare exterioară, astfel se supra-solicită și amplifică stresul, deja existent, prin frica de eșec.
Presiunea-în ochii tinerilor
Presiunea academică și stresul ajung la apogeu în clasa a XII-a întrucât pe langă importanța notelor intervine și anxietatea provocată de examenul de bacalaureat. Chețan Zurgalău Vasia-Maria, o elevă de la un liceu din Târgu-Mureș se confruntă cu acestea zi de zi “Până în momentul de față resimt stresul zilnic în principal din cauza matematicii și a limbii germane. La aceste două materii profesorii, persoanele din jurul meu, dar și eu, pun cea mai mare presiune pe mine pentru că trebuie să excelez. Notele și școala sunt în acest moment primordiale, dar cu toate acestea îmi fac timp și pentru prieteni și hobby-uri datorită faptului că sunt o persoană destul de organizată și nu îmi place să las totul pe ultima sută de metrii. Consider că stresul și anxietatea vor crește cu timpul, dar încerc să gandesc pozitiv și să nu ma las influențată de presiunile aduse asupra mea chiar dacă au un mare impact până în prezent.”.
Mulți ar crede că doar ultimul an al liceului este greu și că în rest implică doar distracție, dar aparențele pot înșela. Rusu Daria, din clasa a XI-a a aceluiași liceu se confruntă cu astfel de probleme chiar și fără susținea examenului de bacalaureat în acest an ” Presiunea este foarte mare din cauza multitudinii de teste care se adună într-o singură săptămână și așteptarile unor note exemplare la toate. La acestea se adaugă notele pe teme nefăcute sau neterminate pentru că nu ai știut, lucru care nu te ajută să înțelegi ci doar îți oferă o pedeapsă. Încerc să nu ma las influențată de presiunile care vin asupra mea pentru că sunt conștientă că nu mă ajută ci doar mă fac și mai dezamăgită de mine dacă nu reușesc să excelez întotdeauna. Eu sunt și sportivă de performanță și încerc în fiecare zi să mă autodepășesc și în acest domeniu, dar câteodată e foarte greu să fac față stresului. Se adună multă oboseală, și o pauză este necesară câteodată.”.
Cum putem ajuta?
Reducerea presiunilor academice și sprijinirea tinerilor în fața acestor provocări necesită implicare atât din partea parinților și a profesorilor, cât și efort individual.
- Părinții trebuie să adopte o abordare echilibrată, susținând importanța sănătății mintale și a timpului liber, nu doar a rezultatelor academice, să aprecieze progresul copiilor și efortul acestora și, poate cel mai important, să își încurajeze copiii să vorbească despre problemele lor sau de anxietatea pe care o resimt.
,,Unii tineri spun că așteptările părinților contează 99%. Mulți dintre ei spun că nu așteptările în sine sunt problema cît reacțiile adulților atunci cînd așteptările lor nu sunt indeplinite.”(Ilișan Andrada) - La nivel școlar, ar trebui ca accentul pus pe note să fie redus, iar progresul fiecarui elev să fie mai important decât rezultatele. Doamna psiholog adaugă ,,Pentru copii și tineri contează foarte mult să vadă ca adulții pot înțelege experiențele și trăirile lor din școală, că se recunosc in atitudinile copiilor lor. Că nu isi blochează răzvrătirea si nu le pretind copiilor să ia ad litteram tot ce impune cadrul didactic.“
Concluzie
Presiunile academice în rândul tinerilor sunt o problemă majoră influențată de familie, mediu social și sistemul educațional. Efectele negative pe care acestea le au asupra sănătății mentale și emoționale ale elevilor demonstrează că percepția pe care o avem asupra succesului ca fiind influențat exclusiv de note este greșită. Este esențial ca mediul pe care îl promovăm să pună accent pe echilibru, fiind importantă atât învățarea cât și timpul liber, acesta fiind, defapt, cheia către succes. Doar astfel, tinerii vor fi pregatiți, nu doar academic, dar și mental pentru ce înseamnă viața cu adevarat.
