PE GAS SAU PE BENZINĂ?

Cercetătoriide la Universitatea din Glasgow, timp de cinci ani, au urmărit starea desănătate a peste 250.000 de oameni. Rezultatele arată că, în medie, cu fiecare oră pe care o petrecem pe bicicletă adaugăm o oră de viață, motiv pentru care bicicliștiide vârstă mijlocie au o speranță de viață cu doi ani mai mare decât media. Unde mai punem că mersul pe bicicletă duce la o scădere a poluării și înseamnă maipuțini bani aruncați pentru deplasare.

Potrivit programului britanic ”Cycle to Work”, costul mediu anual al deplasării la serviciu cu bicicleta este de 396 de lire sterline, cel al deplasării cu trenul este dublu, de 625 de lire sterline, iar în cazul folosirii unei mașini, costul este de aprope 10 ori mai mare, 3.727 de lire sterline.

Și atunci apare întrebarea: De ce noi, românii neglijăm bicicletele?The grass is always greener onthe other side! Păi atunci hai aruncăm o privire la capra vecinului!

Olanda are 17 milioane de locuitori şi 23 de milioane de biciclete. În 2016, mai bine de opătrime din toate călătoriile din țară au fost făcute pedalând. În Amsterdam, orașul bicicletelor din Europa, 32% din toate tipurile de călătorii făcute sunt cu bicicleta şi numai 22% cu maşina. La finalul lui 2018, se vorbea despre modalități de a încuraja mersul pe bicicletă. „Vreau să mă asigur că oamenii pot ajunge uşor la serviciu, la şcoală, în vizită la familie sau prieteni“, spunea secretarul de stat, Stientje van Veldhoven. Și pentru a susține acest obicei, ce idee le-a venit? Guvernul olandez este dispus să plătească 0.19 euro/kilometru parcurs exclusiv cu bicileta, dacă locuitorul olandez renunță la mașină.

Să nu mai spunem căpe lânga asta, autoritățile iau în calcul să investească în infrastructura necesară mersului pe bicicletă. Vorbim de o investiție ce se învârte în jurul a 345 milioane de euro, 15 noi rute de ceea ce înseamnă “autostrăzi pentrubicicliști” plus 25.000 spații de parcare.

Transportul cu bicicleta trebuie promovat numai după ce se dezvoltă o infrastructură adecvată, altfel, devine periculos”, a precizat StellaRonner-Grubačić, ambasadoarea Olandei,

Am venit, am văzut, am plâns, să ne întoarcem în ograda noastră acum.

Ce mijloace de transport folosesc angajații români

Potrivit unui studiu făcut de SmartDreamers în colaborare cu Bicicletele Pegas în 2017, mijlocul de transport preferat de români nu este nici pe departe bicicleta. Dintre cei 2.351 de angajați români care au participat la sondaj, 28% preferă sa se deplaseze cu mașina la locul de muncă, acesta fiind mijlocul de transport preferat, 18% merg cu metroul, 17% cu autobuzul, 15% preferă mersul pe jos și doar 13% bicicleta, 5% se deplasează cu tramvaiul, iar restul de 4% cu alte mijloace de transport.

Ce își doresc angajații de la angajator

Aspecte importante care ar încuraja angajații să aleagă bicicleta ca mijloc de transport ar fi în primul rând, voucherele pentru achiziționarea unei biciclete din partea angajatorului, apoi parcările de biciclete cu pază, programele de rewarding pentru distanţa parcursă, precum exemplul din Olanda, și dușurile la birou pentru cei care vor să se schimbe după ce au venit la job cu bicicleta. 90% dintre angajați își doresc pistă de biciclete până la locul de muncă, topul fiind completat de zone de mai multe rasteluri de biciclete și puncte de reparații și vulcanizare.

51%dintre angajați afirmă că nu au ținut cont de facilitățile pentru bicicliști atunci când au ales oferta de job. 84% dintre persoanele angajate spun că nu au fost întrebați niciodată de angajator dacă își doresc o infrastructură dedicată transportului pe două roți la locul de muncă, doar 4% dintre ei au fost întrebat în legătură cu astfel de facilități și 11% au propus angajatorului diferite schimbări în acest sens. 

71% dintre persoanele neangajate ar fi interesate să folosească bicicleta pentru a se deplasa la viitorul job și 68% dintre ele afirmă că le-ar plăcea să folosească programe de bike-sharing dacă astfel de zone ar exista în apropierea propriei locuințe sau în apropierea stațiilor de metrou sau autobuz.

Câți angajați români au utilizat programe de bike-sharing

Trafic eco în “Micul Paris”?

În ultima perioadă, tot mai mulți locuitori ai Capitalei aleg săse deplaseze cu biciclete. Statisticile arată că în țara noastră se vând anual biciclete de 45 de milioane de euro și 30% dintre locuitori au o bicicletă acasă. Totuși, genul acesta de plimbări se fac mai ales în weekend, pentru că întimpul săptămânii bucureștenii încă optează pentru mașina personală pentru amerge la locul de muncă. În Capitală există 455 de maşini la mia de locuitori.

Chiar dacă am alege varianta de transport cea mai eco, nu găsim o soluție pentru traficul intens în ceea ce înseamnă mersul pe bicicletă pentru că Bucureștiul este orașul în care o călătorie pe două roți este transformată într-o cursă cu obsacole. Pistele delimitate destinate bicicliștilor nu au mai fost întreținute și au dispărut, iar în locurile unde ele încă există, sunt blocate de mașini parcate pe trotuar. Astfel iau naștere bicicliștii 2 in 1, cei care participă la trafic împreună cu șoferii și apoi sunt nevoiți să se amestece printre pietoni pentru a putea ocoli bordurile și mașinile parcate de pe fiecare străduță. Așadar, dacă este să ne luăm după piste și starea lor actuală, aș spune că mai mult ne încurcă și ne îngreunează în orientare. 

Pentru bicicliștii mai aventuroși, însă, pedalatul pe stradă în rând cu mașinile este mereu o opțiune. Sport extrem! Disclaimer: se fluieră, se înjură, se amenință, se claxonează și se pomenesc toți morții. E pe viață și pe moarte! Nu trebuia să acorzi prioritate așa că nu ai acordat-o? Ești prost. Te-ai oprit la roșu pentru că ești participant în trafic și respecți pietonii? Ești fraier. Nimeni nu poate explica mai bine acest fenomen din capitală decât Marius Gorgan. Marius are un canal de youtube, “Bucharest Bike Traffic”, unde reunește una dintre cele mai mari comunități de bicicliști din România din 2014 încoace. El povestește și arată pe youtube experiențele sale cu bicicleta din București în mare parte fiind revoltat de lipsa respectului în trafic, dat fiind faptul că a locuit în alte țări unde bicicliștii erau mai favorizați.

“Canalul este despre mine mergând pe bicicletă și despre experiențele mele sociale, fie în trafic, fie cu alți oameni, despre acest oraș, despre București. Eu nu folosesc alt mijloc de transport în oraș în afara bicicletei. Oriunde merg, orice aș face, chiar dacă merg la cumpărături. La început a pornit ca o provocare și apoi am încercat să demonstrez și să arăt celorlalți că se poate și așa și că sunt o mulțime de motive pe care le pot demonta, demonstrând altora ce fac cu bicicleta.”

Să nu credeți totuși că astfel de evenimente neplăcute se întâmplă doar în capitală. Oriunde vrei să circuli cu bicicleta la noi în țară trebuie să ai nervi de oțel. Gurile rele ar spune că mulți bicicliști nu au și permis de conducere, deci nu cunosc Codul Rutier și cumva ei ar fi cei care îngreunează traficul. Un singur lucru e de știut, pe bicicletă ești “vehicul”, deci “participant la trafic”, nu pieton. Dacă ești pe bicicletă și vrei să treci strada, mașinile nu sunt obligate să oprească. Trebuie să cobori de pe bicicletă și să mergi pe trecere pe lângă ea. În același sens, bicicliștii nu au ce căuta pe trotuar, acesta fiind destinat exclusiv pietonilor. Și pentru că mereu exista câte un “dar”, am ceva de completat: conform legii, este interzisă pedalarea pe trotuar, dar pe stradă mi-e frică să merg, mai ales dacă punem la socotealăși eliminarea unor piste. Cum facem? 

Un bonus îl reprezină Articolul 14 din cauza căruia bicicliștii sunt mult mai predispuși amenzilor. 

Art. 14. – În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta trebuie să fie:
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional,de direcţie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea şi folosirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor;
d) echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive care,în mişcare, formează un cerc continuu, fluorescent- reflectorizante de culoare portocalie fixate pe spiţele roţilor.

Există tot felul de evenimente sau companii care susțin mersul pe bicicletă! Printre acestea se numără popularul Electric Castle care îți oferă o invitație la festival dacă parcurgi o distanță de minim 250km până la Bonțida, la castel. O altă modalitate de popularizare a bicicletelor sau a pedalatului printre români ar fi frecvența meratoanelor sau semimaratoanelor de biciclete. Pe 2 iunie, la Eldon BikeRace, am întâlnit și amatori care au participat pentru prima dată la un maraton de biciclete. Așa am intratîn vorbă cu Silvia Teișanu, proaspat absolventă de liceu, care susține pedalatul pe cât posibil. 

Participarea la BikeRace mi-a oferit o safisfacție enormă, reușind să duc semimaratonul până la capăt. Scopul a fost unul personal dar și nevoia de implicare într-o mișcare pro bicicletă. Pentru că urmează să mă mut în Olanda, semimaratonul a însemnat și un antrenament pentru viitorii ani în care bicicleta o sa fie mijlocul de transport prioritar.

Am început să merg cu bicicleta pe stradă doar în ultimul an, și așa am fost obligată să respect regulile de circulație în trafic, totuși există momente la orele de vârf când șoferii sunt grăbiți și nervoși, deci nu mă avânt să îi “încurc”. Ca biciclist nu ai cine știe ce siguranță în trafic, pistele sunt foarte înguste și mulți șoferi nu țin cont de faptul că viteza maximă atinsă pe o bicicletă obișnuită e 20km/h, așa am parte de claxoane.

Și pentru cei care se deplasează frecvent pe bicicletă prin oraș, cum este Silvia, este dificil!