Fie că suntem adulți, copii sau adolescenți, utilizarea platformelor de social media a devenit, pentru mulți dintre noi, indispensabilă. Deși dezvoltarea acestora din perioada recentă a adus cu ea multe beneficii, cum ar fi facilitarea comunicării sau apariția unei multitudini de noi oportunități pentru afaceri, efectele negative și-au făcut și ele simțită prezența.
Stima de sine este nivelul de apreciere al valorii personale, raportat la cum suntem priviți de cei din jur și la imaginea personală ideală. Nivelul stimei de sine nu atinge niciodată standardul ideal. Efectele stimei de sine scăzute sunt observabile în toate aspectele vieții cotidiene, de la relații interpersonale la postură. Social media are, din mai multe puncte de vedere, un impact negativ asupra acestui parametru. Studiile arată că timpul petrecut pe astfel de rețele este invers proporțional cu aprecierea personală. Conform studiului “Teens’ social media habits and experiences” efectuat de Pew Research Center, 26% din adolescenți susțin că aceste platforme îi fac să se simtă nemulțumiți de propria viață.
În acest articol explorăm șapte moduri distincte în care social media poate influența și, uneori, distorsiona percepția pe care o avem despre noi înșine.
1. Abundența de feedback

Ființa umană are capacitatea de a primi o doză limitată de apreciere socială, fie ea pozitivă sau negativă. Platformele de socializare sunt construite pe baza unor algoritmi ce oferă posibilitatea de a primi mai mult feedback decât limita normală. Numărul de like-uri, comentarii, sau distribuiri de la postarea de pe Instagram unui prieten de al nostru poate rapid să devină un obiectiv pentru noi. Neatingerea acestor obiective ar putea fi combustibilul unui proces de degradare personală și de remodelare nocivă a valorilor morale.
Postările de pe social media reprezintă încercarea noastră de a portretiza viața ideală, cu scopul de a atrage cât mai multe dintre aceste interacțiuni. Conform aceluiași studiu Pew Research Center, patru din zece adolescenți simt presiune să posteze doar poze care îi fac să arate bine sau care vor obține like-uri și comentarii. Din nefericire, această metodă de a ne face să ne simțim validați și plăcuți este una greșită, ce nu aduce rezultate reale.
Abundența de feedback în mediul online poate contribui la dezvoltarea anxietății sociale și la scăderea stimei de sine, amplificând presiunea asupra individului de a se conforma standardelor sociale sau de a evita judecățile critice.
2. Conexiunile online

Majoritatea platformelor de socializare oferă un spațiu propice pentru formarea de noi conexiuni. Cu toate acestea, este foarte ușor pentru un individ să inducă sentimente false printr-o interacțiune online. Un studiu recent arată că, în America, 68% dintre adolescenții care sunt online folosesc internetul pentru mesaje instant, comparativ cu 32% dintre adulți. Comunicarea online este mai atractivă pentru adolescenți în comparație cu comunicarea față în față deoarece aceasta sporește controlabilitatea identității. Aceste lucruri pot induce o senzație de securitate, fapt ce ulterior ar putea face o conversație reală să pară prea spontană pentru un utilizator frecvent, lucru ce determină aparația tendințelor antisociale. Același studiu pune aspectele menționate anterior pe seama a trei aspecte regăsite pe toate rețelele online: anonimitate, asincronizare și accesibilitate. Niște efecte specifice observate în majoritatea cazurilor de adolescenți ce sunt utilizatori frecvenți ai serviciilor de comunicare online sunt reprezentate de un comportament impulsiv, tendințe antisociale și scăderea calității relațiilor interpersonale.
3. Cyberbullying

Cyberbullying-ul reprezintă un pericol pentru orice persoană ce deține un profil pe o platformă de social media. Cazurile de body-shaming și slut-shaming sunt extrem de răspândite și au efecte pe termen lung pentru stima de sine. Persoanele ce au fost victime ale cyberbullying-ului sub orice formă a lui sunt predispuse la autovătămare și suicid.
Riscurile acestui fenomen sunt și mai mari în cazul copiilor. Aceștia, fiind încă în procesul de formare socială, nu dispun de abilitățile necesare pentru a gestiona comportamente de acest tip. Aceste cazuri pot fi prevenite de către părinți prin disponibilitate morală și suport constant. Intervenția directă a părinților nu este o soluție, deoarece, conform mai multor studii, această abordare s-a dovedit a mări intensitatea atacurilor.
Conform unui studiu publicat în lucrarea Jurnalul Administrației Educaționale (Journal of Educational Administration), numărul de victime ale cyberbullying-ului este mai ridicat în cazul persoanelor de sex feminin, acestea reprezentând un procent de 72.1% din numărul total de subiecți, pe când bărbații 27,9%. În urma studiului, cele mai des întâlnite efecte psihologice ale acestui fenomen au fost niveluri ridicate de furie, neputință, tristețe și frică.
4. Manipularea fotografiilor

O altă caracteristică social media ce contribuie la scăderea stimei de sine în rândul utilizatorilor este impunerea standardelor nerealiste de frumusețe. Nu există nicio modalitate reală de verificare a nivelului de manipulare al unei fotografii, iar realitatea este că majoritatea influencerilor ce contribuie la formarea standardelor actuale de frumusețe se folosesc de conținut manipulat pentru a le îmbunătăți aspectul fizic. Efectul acestor acțiuni asupra utilizatorilor de rând este semnificativ, ei pierzând încrederea în sine prin simplul fapt că nu se încadrează în niște standarde nerealiste. Un studiu publicat în jurnalul BMC Psychology corelează direct toate efectele acestui obicei cu scăderea stimei de sine și susține formarea unei bucle infinite de modificare a fotografiilor, care îi determină chiar și pe indivizii mulțumiți de aspectul lor fizic să facă asta. Editarea fotografiilor de pe platformele de socializare poate avea efecte psihologice diverse, inclusiv discrepanța dintre identitatea online și cea offline, impactul asupra relațiilor interpersonale și tipare de comparație a aspectului fizic.
5. Tutoriale online
Mediul online este inundat cu tutoriale pentru orice fel de activități, de la gătit la îngrijire personală. Problema cu acestea este că ele prezintă un proces cu rezultate perfecte și fără apariția problemelor până la obținerea acestora, sau chiar instruiesc spre folosirea tehnicilor greșite, ce nu au deloc rezultate. Acest lucru se datorează procesării post-producție, al cărui rezultat dorit este afișarea unui proces fără cusur. Tutorialele online fac lucrurile să pară mai ușor de făcut decât sunt de fapt, fiind realizate de experți. Din această cauză, la încercarea metodelor din ele, există o rată crescută de eșec, ce poate induce efecte psihologice ca nesiguranța în abilitățile proprii, frica de eșec sau percepții eronate ale raportului dintre efort si succes.
6. Intervențiile în viața emoțională

Presiunea exercitată de nevoia de a fi prezent în mediul online poate înterveni și în viața de cuplu sau în relația cu părinții. Tendința de a posta activitățile din viața privată crește sub influența modelelor noastre din online ce afișează o viață perfectă. Prima dată când copilul nostru merge pe bicicletă, cererea în căsătorie, o vacanță în familie, pot deveni, astfel, rapid, doar simple imortalizări ale unor momente ce își pierd din farmecul emoției dacă nu sunt trăite offline. Oamenii au devenit mai interesați de a-și crea pe rețelele de socializare o imagine a unei vieți idealizate, fără a surprinde și părțile mai puțin bune, promovându-se astfel o realitate falsă ce are ca efecte sentimente de invidie, inferioritate și neputință prin raportare la standardele nerealiste impuse online.
Pe de altă parte, pauzele de la rețelele de socializare sunt o practică tot mai întâlnită, cu rezultate aproape imediate. Efectele benefice ale acestor pauze au determinat oamenii să formeze chiar și comunități ce promovează metode de “dezintoxicare social media”.
7. Sindromul “Fear Of Missing Out”

Sindromul descrie o formă specifică de anxietate socială cauzată de frica de a nu rata un eveniment, imformații importante, o întâlnire sau o experiență nouă. “Fear of missing out” a luat ampoare datorită facilităților online ce includ actualizări constante cu privire la activități locale, promoții, locația prietenilor sau surse de informare exclusive. Individul ajunge să prioritizeze accesul la aceste facilități peste interese personale reale, ajungând să trăiască într-un cerc vicios ce implică activitatea de a verifica constant noutățile de pe rețelele de socializare. Acest fenomen are și el efecte mai ample în cazul copiilor, putând cauza tulburări permanente de încredere în sine, anxietate socială, depresie și singurătate.
Este clar că, în timp ce aceste platforme oferă oportunități considerabile de conectare și exprimare, ele aduc cu sine și provocări semnificative pentru sănătatea noastră mentală. Drept urmare, invităm la o reflecție atentă asupra modului în care folosim aceste oportunități. Fiecare like, fiecare comentariu și fiecare comparație cu viețile aparent perfecte prezentate online contribuie la sculptarea percepției noastre despre sine. Este vital să fim conștienți de aceste influențe și să adoptăm o abordare echilibrată asupra utilizării rețelelor de socializare.