Apariția virusului covid a fost impactantă pentru toată lumea, unele persoane au fost mult mai afectate și mult mai expuse riscurilor. Aici putem vorbi despre persoanele cu transplant, care din start au un organism mult mai sensibil și vulnerabil din cauza pastilelor ce scad imunitatea pentru ca noul organ să nu fie respins de corp. Pentru aceștia, pandemia a însemnat un stres mult mai mare decât ne putem imagina și au simțit această perioada mult mai intens decât majoritatea persoanelor.
Trăirile, din perioada pandemiei, ale unei persoane cu transplant
Pentru a putea înțelege mai bine prin ce au trecut persoanele cu transplant în perioada pandemiei, Raluca Gheorghiu, care în anul 2016 a beneficiat de un transplant de ficat, în cadrul Institutului Clinic Fundeni din București, ne povestește cum s-a desfășurat viața ei din momentul apariției covid-ului până în prezent.
Aceasta mărturisește că atunci când a văzut la știri și în spațiul online cât de repede se răspândește noul virus i-a fost frică atât pentru ea și propria sănătatea, cât și pentru familie. Dată fiind condiția medicală, chiar și atunci cand restricțiile au fost cât de cât ridicate, ea a continuat să se izoleze și să păstreze anumite măsuri de siguranță: “Am început să lucrez online și nu am mai putut avea contact cu colegii. Din cauza restricților sociale și a fricii, văzând cât de ușor transmisibil este noul virus, nu mi-am mai văzut nici prietenii. Nu am mai mers nici la fizic în magazine și am optat să îmi fac cumpărăturile online prin aplicații ce îți livrează produsele direct la tine acasă. Practic stăteam doar în casă.” . Pe lângă acestea, ea a luat măsuri mai drastice decât majoritatea lumii, atât pentru sine, cât și pentru familia alături de care locuia, și, spre exemplu, fiica ei a continuat să învețe online, chiar și după ce colegii acesteia au început să meargă fizic la școală.
Odată cu venirea pandemiei au apărut schimbări majore și în procedurile de îngrijire medicală și de acces în incinta spitalului, iar persoanele cu transplant trebuiau să efectueze controale medicale regulate pentru a se asigura că noul organ funcționează în ordine, și să respecte o anumită medicamentație . Raluca Gheorghiu relatează cum pentru a avea acces la Institutul Clinic Fundeni, unde aceasta mergea la control, trebuia prima dată să treacă printr-un triaj la intrarea în unitate și “puteai să ai febra și din alte cauze decât infecția cu noul virus, însă aveai automat imposibilitatea de a intră în spital fără a mai face și alte investigații, precum testul covid ”. Totodată, au avut loc modificări și la nivelul procedurilor medicale, cum ar fi CT-ul sau RMN-ul, ce erau condiționate de existența unui test negativ , amplificând stresul pentru cei ce veneau la control.
Această condiție medicală te face mai sensibil în fața bolilor, chiar și în fața unei simple răceli, și te poți simți mult mai vulnerabil decât restul. Această sensibilitate este generată de medicamentația cu imunosupresoare, medicamente ce scad foarte tare imunitatea organismului pentru a putea accepta noul organ. Pandemia a accentuat acest lucru, iar pentru persoanele cu transplant posibilitatea de infectare cu sars-cov- 2 reprezenta una dintre cele mai mari frici, deoarece putea deveni fatală și accesul în spitale era restricționat. Pentru pacienta noastră acest lucru s-a resimțit din plin și povestește despre neliniștea și ingrijoararea pe care le-a simțit știind că nu putea să meargă la spital imediat ce simțea că ceva nu este în regulă.
Listele de așteptare pentru transplant
Pacienții din centrele de transplant din România se confruntă cu listele de așteptare, care se aglomerează pe zi ce trece. Conform Agenției Naționale de Transplant, cele mai lungi liste de așteptare sunt pentru cei ce suferă de afecțiuni renale și hepatice, însă numărul celor ce ajung să beneficieze de un nou organ este cu mult mai mic. La finalul anului 2022 s-au înregistrat un număr total de 4324 de persoane ce se aflau pe lista de așteptare pentru un transplant renal, dintre care 586 au fost admiși pe lista în anul respectiv, 230 au beneficiat de intervenție, iar 101 au decedat.
În graficul de mai jos se regăsesc date despre numărul persoanelor aflate pe listele de așteptare pentru transplant, din România. Pe verticală se regăsește numărul de persoane ce au fost admise pe lista de așteptare în anul corespondent ce se află pe linia orizontală.
Cum se resimte pandemia în contextul actual
În martie anul acesta se împlinesc 4 ani de când a fost anunțată prima stare de urgență din cauza covid-ului. Deși numărul cazurilor este mult mai redus decât în anii anteriori și se pare că lumea și-a revenit la normal, iar virusului nu îi mai este dată importantă, pentru unii încă există consecințe . Pentru persoanele cu transplant această perioada a stârnit o frică ce va rămâne pentru multă vreme și îi determină în continuare să fie mult mai precauți, în comparație cu restul lumii. Doamna Gheorghiu susține că deși nu se mai protejează că înainte, tot respectă anumite reguli precum evitarea aglomerațiilor și purtarea măștii atunci când numărul virozelor crește.
Pentru aceste persoane, pandemia și frica pe care aceasta a instalat-o vor rămâne mereu impregnate în viețile lor, iar consecințele vor continua să se resimtă, chiar dacă pentru restul lumii virusul este de domeniul trecutului și totul a revenit la normal.
