Pentru elevii din România, examenele de Bacalaureat reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale vieții scolare. În mijlocul dezbaterilor despre utilitatea operelor literare obligatorii, o tânără antreprenoare, un scriitor consacrat și o profesoară pasionată își împărtășesc opiniile. Este lista operelor de Bac un sprijin în formarea culturală a tinerilor sau o povară inutilă?
Examenul de Bacalaureat la Limba și Literatura romana este structurat în trei subiecte principale: primul presupune înțelegerea textului citit, al doilea testează capacitatea de a face conexiuni între texte și conținutul literar, iar al treilea implică redactarea unui eseu care le solicită elevilor să analizeze o tema, un motiv literar, un personaj sau o particularitate a unui text dintr-o operă studiată.
Subiectele de Bacalaureat la Română: Între Simplitate și Mediocritate
„Subiectele de bacalaureat impresionează prin simplitate și mediocritate,” afirmă scriitorul și criticul literar Costi Rogozanu. „Sunt prea simple pentru cei care învață cât de cât și sunt inabordabile pentru câteva zeci de procente care nu învață oricum.”
Acesta critică abordarea standardizată a examenului, care încurajează memorarea unor comentarii prefabricate: „Când ai subiecte în care ți se cere să formulezi concluzii generale despre opere, de cele mai multe ori la alegere, ți se cere de fapt atât: învață și tu vreo trei comentarii prefabricate – unul despre marii clasici, unul despre interbelici și, eventual, unul despre Marin Preda. Și ai șanse mari să iei zece.”
În ciuda acestei simplități aparente, rezultatele la examen rămân în mare parte modeste. „De ce se iau totuși note mici? Din două motive. Unul este acela că elevii sunt pierduți pe drum în liceu și mulți nu văd rostul diplomei de Bac. Al doilea motiv, mai grav, este mediocritatea corecturii – este încurajată o corectură în care profesorii caută bifate niște platitudini tembele.”
Această mediocritate din evaluare îi afectează cel mai mult pe elevii cu adevărat talentați. „Elevii cu adevărat talentați la română și citiți nu reușesc să ia note maxime. Pentru că, dacă citești, îți e din ce în ce mai greu să joci partitura mediocrității,” concluzionează scriitorul.
Opinia sa evidențiază o problemă profundă a examenului de Bacalaureat: lipsa unei evaluări autentice și adaptate pentru a reflecta nu doar capacitatea de memorare, ci și creativitatea și înțelegerea profundă a literaturii.
Operele de Bac: Între Utilitate și Nevoia de Adaptare
Profesoara de limba română intervievată, Anuța Batin, consideră că operele literare din programa de Bacalaureat sunt, în mare parte, utile. „Sunt utile întrucât ne oferă informații despre istoria, obiceiurile și tradițiile românilor și nu numai. Ajută la îmbogățirea vocabularului, dezvoltă spiritul empatic, gândirea, imaginația și creativitatea persoanei care citește. De asemenea, au rol educativ, oferind cititorului motivația și dorința de a afla cât mai multe lucruri noi.”
Ea subliniază că diversitatea operelor este unul dintre punctele forte ale programei: „Textele literare propuse sunt selectate din perioade literare și culturale diferite, curente literare privind dezvoltarea literaturii române în contextul european. Ele oferă cititorului o imagine clară privind evoluția și dezvoltarea literaturii române de la origini și până în prezent.”
Cu toate acestea, profesoara atrage atenția asupra unor aspecte care ar putea fi îmbunătățite. Un punct sensibil este absența scriitoarelor din lista autorilor canonici: „Putem reproșa autorilor programei faptul că n-au inclus în lista autorilor canonici nicio scriitoare, uitând că-n literatura română am avut nume importante precum Cella Serghi, Martha Bibescu, Regina Maria a României sau Hortensia Papadat-Bengescu. De asemenea, în prezent, autoare precum Ana Blandiana, Aurora Liiceanu, Simona Popescu sau Herta Müller ne pot reprezenta la cel mai înalt nivel.”
Un alt minus semnalat este lipsa adaptării la preferințele generației actuale: „Nu prea se ține cont de preferințele generației pentru care s-a întocmit această programă. Diferențele dintre viața de la sat și cea de la oraș au cam dispărut, iar operele literare reprezentând viața țăranului român nu prezintă interes în rândurile generației secolului XXI.”
Profesoara sugerează și o actualizare a listei de autori pentru a reflecta mai bine contextul cultural global și literatura contemporană: „Trăind în era globalizării, ar trebui să se țină cont și de contextul cultural internațional. Un alt minus ar fi numărul prea mic de scriitori contemporani incluși în programă – doar doi și niciunul din generația anilor ’80! Lista din programă ar trebui apropiată de contemporaneitate, adică să includă și câteva nume din generația anilor ’70-’80.”
Povestea unei tinere care a înființat o editură pentru a sprijini elevii la Bacalaureat
„Ideea editurii a început să prindă contur în 2022, anul în care am susținut Bacalaureatul,” povestește Bianca Ionescu, tânăra antreprenoare care a obținut nota 10 la Istorie și 9.80 la Limba Română. „Am înființat oficial editura în 2023, însă totul a început cu un cont de Instagram unde postam gratuit materialele pe care le structurasem pentru mine. Le făcusem foarte colorate, pentru că doar așa puteam să rețin.”
Impactul acestor materiale a fost remarcabil: „Materialele mele au ajuns la aproximativ 3.000 de elevi, iar după examen, majoritatea mi-au spus că au obținut note peste 9.50, unii chiar 10 curat. Atunci am realizat că ceea ce am creat poate avea un impact pozitiv și am decis să extind proiectul.”
Ea consideră că succesul vine din abordarea diferită: „Cred că majoritatea elevilor erau sătui de culegerile stufoase, scrise alb-negru, și le înțelegeam frustrarea. De aceea am încercat să fac ceva diferit, mai prietenos.”
Pentru a construi o echipă solidă, tânăra a căutat elevi care excelaseră la Bacalaureat: „În octombrie 2023 am început să analizez știrile locale și naționale, căutând elevi care au obținut nota 10 la anumite materii. Unii îmi erau deja colegi de facultate, așa că le-am propus să ni se alăture. Acum suntem o echipă formată din 10 studenți, fiecare autor publicând o carte pentru materia la care a excelat.”
Pe lângă contribuțiile colegilor, corectarea culegerilor a fost asigurată de profesori cu experiență: „Am cerut doar profesorilor cu peste 20-30 de ani vechime să corecteze culegerile. De exemplu, bunica mea, Ionescu Eleonora, fostă profesoară, a corectat cărțile de Geografie și Istorie.”
Însă drumul spre înființarea editurii nu a fost ușor: „Părinții mei au studii superioare, dar nu sunt antreprenori. La 21 de ani, când ești studentă și trebuie să cauți singură toate informațiile legale, e destul de intimidant. Mi-a venit să renunț de mai multe ori.”
Motivația ei vine și dintr-o poveste de familie: „Când aveam 7-8 ani, bunica mea pregătea un elev care era sigur că va pica Bacul la Geografie. După câteva luni de meditații, a obținut 9.95 la examen. Peste ani, acel elev a ajuns să absolve Facultatea de Geografie. Cred că doar un profesor dedicat poate face o astfel de schimbare.”
Promovarea a jucat un rol important în popularizarea proiectului: „TikTok-ul ne-a ajutat enorm. Am creat videoclipuri în care personajele din operele de Bac își povestesc caracterizarea, cu ajutorul inteligenței artificiale. Așa am atras atenția și am reușit să facem subiectele de examen mai accesibile și interesante pentru elevi.”
Planurile editurii includ extinderea proiectului către Evaluarea Națională: „Dorim să publicăm culegeri și pentru română și matematică, însă pentru acestea vom colabora strict cu cadre didactice.”
Prin această inițiativă, tânăra antreprenoare și echipa ei demonstrează că procesul de învățare pentru Bacalaureat poate deveni mai atractiv și mai eficient. „Culegerile noastre sunt primele de acest fel din România: colorate, sintetizate și bogate în imagini.
Operele literare pentru Bacalaureat: O nevoie de actualizare?
„Cam toate materiile ar avea nevoie de un update,” consideră Bianca Ionescu, referindu-se la operele literare incluse în programa pentru Bacalaureat. „Unele opere de la română sunt relevante pentru a arăta condiția femeii din acea perioadă sau condiția țăranilor, însă sunt cam macabre. Dacă elevii ar avea de studiat opere actuale, clar s-ar simți mai motivați să citească și cărțile. Acum nu sunt motivați, pentru că nu rezonează cu întâmplările.”
Aceasta subliniază că temele abordate în majoritatea operelor clasice nu reușesc să capteze interesul generațiilor actuale: „Majoritatea sunt fani doar ai operei Enigma Otiliei, pentru că are cât de cât o tematică mai actuală… dar dacă stai să o compari cu lupta țăranului român de a obține pământ, clar că elevii nu sunt la fel de entuziasmați de subiect.”
Un alt aspect important este lipsa diversității autorilor din programă: „Personal, aș dori să văd și autoare în programă. E cam dezamăgitor să nu fie diversitate și să se învețe mecanic aceleași opere de peste 40 de ani.”
Pentru o eventuală schimbare, Bianca propune o abordare mai incluzivă: „Ministerul Educației ar trebui să facă un sondaj la nivel național și să vadă ce preferințe au tinerii când vine vorba de literatură. Oricum programa se va schimba în anul 2029, deci sunt foarte curioasă să văd ce se va întâmpla.”
