De ce?
Încă din clasa a 9-a am știut că vreau să plec din țară pentru a îmi continua studiile.
Codrin Corodeanu are 19 ani și este student în primul an la Universitatea din Groningen, una dintre universitățile prestigioase din Olanda. Acolo a întâlnit mai mulți români decât olandezi sau studenți din alte țării, mai mulți decât s-ar fi așteptat. Din grupa sa, de aproximativ 40 de studenți, 10 sunt români și nu este singurul aflat în astfel de situații.
Mulți dintre studenții români plecați la studii în afară recunosc că principalul lor motiv este dorința de a scăpa din sistemul de învățământ românesc și pentru cât mai multe oportunități de angajare după facultate. În această situație se afla și Codrin, care spune că nu ar fi putut face față programului și modului de predare și învățare pe care îl vede la prietenii lui rămași în România. De asemenea, mediul social, calitatea educațională și oportunitățile posibile după absolvire l-au convins să aleagă Olanda ca destinație academică dar și varietatea programelor în limba engleză, programe ce îl pasionează și nu sunt întâlnite în România.
Universitățile din Olanda par că s-au adaptat numărului mare de studenți internaționali venind cu: tipuri de burse speciale, cămine rezervate, grupuri sociale împărțite pe naționalități dar și pentru integrarea studenților. Universitatea din Groningen oferă burse studenților străini dar și sprijin tuturor studenților care și muncesc în paralel cu studiile pentru a se asigura că nu au motiv de abandora al Universității.
Cu toate acestea există și Universități ce nu se bucură de acest fapt, precum introducerea a diverse politici ce facilitează studenții olandezi în defavoarea celor internaționali.
În ultimii ani, unele universități au schimbat limba de predare a unor programe în neerlandeză tocmai pentru a reduce numărul de studenți internaționali.
Care sunt diferențele?
Des oamenii au tendiința să creadă că studiul internațional este considerabil mai scump decât în țara natală, în cazul Olandei lucrurile nu sunt întocmai așa. Prețurile pot fi văzute mai mari inițial dar după acomodare majoritatea studenților internaționali realizează că diferența nu este atât de mare. Salariile pe care absolvenții le pot obține după terminarea studiilor și angajare sunt adesea mult mai satisfăcătoare decât acasă. Raportul dintre salariile pe care le ofera Olanda și costurile de trai este de asemenea unul bun care asigură o viață financiară stabilă, chiar bună în comparație cu posibilitățile oferite în România.
Strict pe ce am putut observa, consider ca este mai ușor să te descurci aici din momentul în care te poți angaja, întrucât prețul majorității produselor nu sunt cu mult mai ridicate față de cele din România, dar veniturile sunt semnficativ mai mari. Acest motiv singur este suficient pentru a ridica nivelul de trai al omului mediu.
În același timp, diferențele există și în mediul academic. Majoritatea facultăților din România sunt cunoscute pentru relația strictă dintre student-profesor, sau aceea „relație de superioritate” ce s-a normalizat, regulile stricte, cantitatea necesară de muncă constantă, orarele încărcate și sesiunea de 3 săptămâni pline de examene. În timp ce, studenții au observat o relație mult mai naturală între studenții și profesori în Olanda, programe aerisite ce le permite și un job part-time sau chiar full time în funcție de specializările alese, burse diverse, unele încurajând și studenții cu serviciu în paralel.
La un bilet distanță sau 1800 de km
Cum se descurcă românii cu dorul de casă? Ce le lipsește cel mai mult?
Evitând anumite dulciuri din România care nu se găsesc prin magazinele de aici, mai am momente în care îmi lipsește comoditatea de a mă întoarce acasă.
În comparație cu studenții români, Codrin nu își permit să se întoarccă acasă pentru un weekend sau pentru fiecare sărbătoare. Zborul sau drumul și cu împachetatul sunt cea mai obositoare parte, chiar dacă și-ar permite din punct de vedere financiar, energia nu ar ține cu el, astfel revederile cu prietenii și familia devin mai rare dar mult semnificative și prețuite. Când dorul de casă sau mai bine zis dorul de mâncarea românească apare, studenții români din aceleși cămine se adună pentru a gătii împreună. Restul studenților nu sunt descurajați de numarul mare de români dar în grupurile lor a apărut regula „no romanian” întrucât aceaștia au obiceiul să discute în limba natală.
Pe parcursul anilor, odată cu creșterea numărului studenților români în Olanda au început să apară și diverse grupuri de social media sau workshop-uri pentru integrarea lor și abordarea diverselor probleme cu care s-ar putea confrunta. De asemenea, numărul programelor care informează viitorii studenți în privința oportunităților oferite în Țările de Jos, a crescut semnificativ, târgurile de facultăți având o secțiune special dedicată lor. Totodată, apariția diverșilor creatori de conținut români care se întâmplă să fie studenți sau foști studenți în Olanda, încurajează alegerea acestei țării ca destinație pentru studii. Romantizarea studiului în afară, contribuie de asemenea la alegerile pe care elevii de liceu o fac sau urmează.
