“În perioada liceului am ajuns să studiez zilnic aproximativ 4 ore, pe lângă orele practice pe care le aveam în cadrul școlii. Neavând posibilitatea de a studia acasă, am fost nevoit să mă folosesc de sălile de studiu din cadrul școlii. Acestea erau disponibile doar dimineța până pe la ora 9, si seara după ora 18, în restul timpului fiind ocupate. Astfel, pe toată perioada liceului am fost nevoit să-mi încep studiul de la ora 7 până pe la ora 9, iar seara îmi încheiam activitatea în jurul orei 21.
Clasa a 12-a a fost un an dificil, a fost nevoie să pregătesc două lucrări muzicale de dificultate mare, cu care am avut șansa să particip atât la olimpiada din acel an, cât si la admiterea la academia de muzica. După aceasta a urmat o perioadă de 4 ani în care mi-am continuat studiile în cadrul academiei de muzică “Gheorghe Dima”. Acești ani au însemnat o pregătire intensa, studiind nenumărate lucrări muzicale.
La finalul anului 3, am avut ocazia să particip la un concurs pentru un loc de munca in cadrul Filarmoncii din Cluj, lucru care a necesitat noi pregătiri pe care le-am început încă cu un an înainte. După câștigarea concursului, am ajuns să ocup un post cu o jumătate de norma, unde am activat timp de 4 ani. Alaturi de diferite avantaje, acest loc de munca a venit si cu unele provocari. Fiind o orchestra foarte bună, așteptările de la un angajat sunt foarte mari, lucru care creează în multe cazuri un stres și o anxietate constantă în timpul repetițiilor și concertelor. Pe lângă aceasta, munca depusă este mult mai mare decât nivelul salariilor din acest domeniu.”- declară Fineas Iakab.
Astfel, dezvoltarea unei cariere în muzică este un drum lung, plin de provocări și dedicare, care necesită ani de studiu, perseverență și pasiune. Pentru a deveni muzician, o persoană trebuie să parcurgă mai multe etape esențiale de formare, începând din școala primară și continuând până la admiterea într-o instituție de învățământ superior, precum conservatorul. Aceste etape nu doar că pun bazele teoriei și tehnicii muzicale, dar oferă și oportunități valoroase de a performa, de a lucra în echipă și de a-și dezvolta identitatea artistică. Procesul este unul riguros, iar succesul necesită nu doar talent, ci și o muncă susținută și o dorință constantă de a evolua.
Etapele esențiale pentru a deveni muzician:
Școala primară, aici se pun bazele teoriei muzicale, iar elevii au ocazia să studieze câteva instrumente, cum ar fi pianul, vioara și violoncelul.
Gimnaziul, studiul teoriei muzicale continuă, iar cei dornici pot învăța și alte instrumente, inclusiv cele din categoria instrumentelor de suflat, atât din lemn, cât și din alamă.
În liceu, elevii aprofundează studiile muzicale și se familiarizează cu istoria muzicii, învățând, de asemenea, noțiuni fundamentale de armonie și forme muzicale. În acest stadiu, elevii trebuie să decidă asupra domeniului muzical pe care doresc să continue, fie că este vorba de instrumental, vocal sau teoretic, și să înceapă pregătirile necesare pentru admiterea la conservator. Pe parcursul celor 12 ani de studii, elevii au ocazia să se adapteze la viața de scenă, participând la concursuri naționale și internaționale, dar și la concerte cu corul sau orchestra școlii, experiențe care le îmbogățesc formarea artistică.
Conservatorul, admiterea se realizează pe baza unui concurs. Elevii care doresc să urmeze studii în cadrul conservatorului au la dispoziție două opțiuni: facultatea teoretică și facultatea de interpretare muzicală. În cadrul facultății teoretice, aceștia pot opta pentru specializări precum compoziția, muzicologia sau dirijatul, unde vor învăța despre teorie muzicală, analiza și istoria muzicii, precum și despre arta dirijatului. Pe de altă parte, facultatea de interpretare muzicală oferă posibilitatea studenților de a se specializa într-un instrument sau în canto, unde vor deprinde tehnici avansate de interpretare și vor avea ocazia de a performa în diverse ansambluri și recitaluri.
Master, după absolvirea conservatorului, studenții pot să își continue studiile la nivel de masterat, având oportunitatea de a aprofunda cunoștințele și de a-și perfecționa abilitățile în domeniul ales. Și la acest nivel, studenții pot alege între două direcții principale: facultatea de interpretare muzicală și facultatea teoretică. Admiterea la programul de masterat se realizează pe baza unui concurs riguros, completat de evaluarea unui portofoliu personal. Acest portofoliu reflectă evoluția și realizările studentului pe parcursul celor patru ani de conservator, incluzând lucrări proprii, analize teoretice, înregistrări sau performanțe, în funcție de specializarea aleasă. Masteratul reprezintă o etapă crucială în pregătirea unei cariere în domeniul muzical, oferind studenților posibilitatea de a-și consolida poziția profesională și artistică.
Opțiuni de carieră:
Absolvenții conservatorului au multiple opțiuni de carieră, adaptate specializării și competențelor dobândite pe parcursul studiilor. Fiecare program de studiu pregătește tinerii muzicieni pentru diverse roluri în domeniul artistic, educațional sau cultural, oferindu-le șansa de a-și valorifica pasiunea și talentul într-o varietate de contexte profesionale.
Interpretare muzicală – Instrumente: Absolvenții pot deveni instrumentiști în orchestră sau formații camerale, soliști instrumentiști, pianiști acompaniatori, corepetitori, profesori de instrument în învățământul vocațional, instructori muzicali sau referenți muzicali.
Interpretare muzicală – Canto: Absolvenții pot lucra ca soliști vocali, coriști profesioniști, instructori de muzică vocală sau referenți muzicali.
Compoziție:
Absolvenții pot lucra ca și compozitori, ilustratori muzicali, corist, consultant artistic, regizor sunet, critic muzical, redactor sau arhivist în domeniul muzical. Alte opțiuni includ roluri precum bibliotecar sau documentarist în instituții cu profil muzical, precum și profesor în învățământul vocațional, dacă absolvă modulul psihopedagogic.
Muzicologie:
Specializarea deschide cariere în muzicologie, critică muzicală, cercetare științifică în muzică, dar și ca redactor, reporter muzical sau consultant artistic. Absolvenții pot lucra și în educație ca profesori de muzică în școli generale sau vocaționale, cu condiția finalizării modulului psihopedagogic.
Dirijat:
Absolvenții pot deveni dirijori pentru formații orchestrale sau corale, maeștri cor, referenți muzicali, secretari muzicali sau regizori sunet. Alte opțiuni includ roluri didactice, cum ar fi profesor de orchestră sau muzică, cu certificare psihopedagogică.
Muzică:
Absolvenții pot lucra ca corist, documentarist, reporter muzical sau profesor în învățământul gimnazial, general sau vocațional. Alte ocupații includ organizarea și conducerea formațiilor vocale și instrumentale școlare sau activități legate de managementul educațional.
Munca individuală:
Pe parcursul celor 12 ani de școală și în timpul studiilor la conservator, elevii și studenții trebuie să depună un efort individual considerabil. Pe lângă orele de curs dedicate muzicii, studiul personal devine esențial, iar succesul depinde de cât de mult timp și energie investesc în perfecționarea abilităților lor.
“Pentru mine ca viitor muzician încă din perioada școlii și a liceului, studiul la instrument a fost un lucru vital. Pentru că este un domeniu în care te poți face vizibil foarte greu, eram nevoit să studiez zilnic 3-4 ore pentru a încerca să ma dezvolt si sa evoluez.
Cât despre munca depusă pentru admitere, am fost nevoit să mă pregătesc din greu atât la pian cât și la alte materii de specialitate timp de câteva luni, prin muncă individuală și cu ajutorul profesorilor îndrumători.
Odată intrat la Academia de Muzică am crezut că o să am o oarecare libertate și un program mai liber, dar spre uimirea mea, a trebuit să dedic și mai mult timp și resurse pentu a face față cerințelor.”- declară Daniel Pașca, absolvent al colegiului de muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca și student al academiei de muzică Gheorghe Dima din același oraș.
România și muzica clasică:
Cu cât o țară are mai multe filarmonici și opere, cu atât mai mulți muzicieni își pot găsi locuri de muncă. În graficul de mai jos este prezentată o hartă a țărilor din Uniunea Europeană, indicând numărul de filarmonici și opere din fiecare țară:
România găzduiește 22 de filarmonici și opere, situându-se sub media europeană de 29,8 instituții de acest tip pe țară. Germania, lider în acest domeniu, are cele mai multe filarmonici și opere din Europa, numărând 193.
Concluzie
Deși traseul spre o carieră în muzică este dificil și solicită ani de muncă intensă și sacrificii, răsplata efortului depus poate fi extraordinară. Cu perseverență, pasiune și dorința de a învăța continuu, orice muzician dedicat își poate găsi locul pe scenă. Chiar dacă oportunitățile de angajare în acest domeniu nu sunt întotdeauna numeroase, prin muncă susținută, creativitate și adaptabilitate, visul unei cariere în muzică poate deveni realitate.
Bibliografie:
ttps://www.musicalchairs.info/orchestras (graficul)
https://anmgd.ro (informații legate de opțiunile de carieră și conservator)
https://www.cmst.ro (informații despre școală și liceu)