Ultimii ani au avut un mare impact în ceea ce privește sustenabilitatea în domeniul modei. Fiind una dintre cele mai poluate industrii, era necesar să fie luate niște măsuri. România nu se abate nici ea de la regulă, existând tineri talentați, creativi ce se lasă îndrumați de viziunea lor. Alexandra Blejan, Ruxandra Ioana Luca și Elvys Sandu sunt doar câteva dintre numele care iau parte la această schimbare. Dar să o luăm cu începutul.
Care e cea mai poluată industrie?
Răspunsul la această întrebare este de departe moda. Magazinele fast-fashion generează cele mai mari profituri, dar tot ele lasă o pată uriașă atât asupra mediului înconjurător, cât și a angajaților din acest domeniu. Haideți să vorbim și de numere.
Ultimele rapoarte arată că, deși numărul vânzărilor de haine s-a dublat în ultimul an, numărul mediu de purtări ale unui articol a scăzut cu 36%. Acest lucru duce la pierderi de până la $500 de miliarde din cauza lipsei educației în ceea ce privește consumul responsabil și reciclarea. Acești bani ar putea plăti munca depusă de miile de oameni din țări precum Bangladesh, India, China, Indonesia, ce lucrează în fabrici, de cele mai multe ori peste program, în jur de 16 ore pe zi, 7 zile pe sătămână. Ba mai mult, sunt și prost plătiți, fiind estimat faptul că mai puțin de 2% dintre aceștia sunt plătiți decent, restul trăind sub limita sărăciei. De asemenea, în această industrie se consumă peste 90 de miliarde de metri cubi de apă, 20% din apele uzate provenind din vopsirea textilelor.
Acestea sunt doar câteva din multitudinea de date existente care au ridicat semne de întrebare majore. Cum putem preveni creșterea lor? Am mai multe răspunsuri la întrebarea aceasta.
Cei trei R – Responsabilizare, Reciclare, Reutilizare
Alexandra Blejan este o tânără pasionată de modă și dans, cu o comunitate de peste 177k urmăritori pe rețelele sociale (Instagram și TikTok). Iubirea pentru haine vine de la mama ei, fiind familiarizată de mică cu conceptul de second-hand: „…mami îmi cumpăra haine din SH, ea mereu a iubit SH-ul pentru că sunt haine unicat și de o calitate superioară față de ce se găsea pe atunci și chiar și acum în magazine. Îi plăcea să fiu mai diferită”.
Copilăria petrecută printre materiale, ațe și foarfeci au trezit în Alexandra dorința de a avea propriul brand de haine. Această dorință s-a materializat acum un an și jumătate, când a luat naștere magazinul online ”Blejan”, care se desfășoară pe Instagram. Colecțiile ei de haine se bazează pe ”materiale” găsite în second-hand-uri, acestea fiind în principal cămăși și lenjerii de pat. Astfel, tânăra abordează economia circulară prin care prelungește viața materialelor textile.
Am decis să fac ceva unic și să le arat [oamenilor] că și hainele din SH-uri pot să fie spectaculoase.
Ruxandra Ioana Luca este o tânără de 25 de ani, absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, specializarea Media Digitală. Împreună cu prietenul ei, Răzvan Buzilă au înființat primul magazin de articole vintage din Cluj-Napoca – Vintager.
Brandul a luat naștere la jumătate de an după ce, cu ajutorul unei teme pentru facultate din Anul I, Ruxandra a descoperit povestea unui magazin de haine vintage din Botoșani, orașul ei natal, ce a inspirat-o. Încă de la început, deși nu prea se aștepta, afirmă tânăra, a întâmpinat diferite provocări în ceea ce privește educarea publicului, care percepea magazinul ca și pe un ”SH scump”.
N-a fost deloc un început ușor, mai ales când începi un business la 20 ani și nu ai pe nimeni care să te îndrume, dar în final am reușit să punem pe picioare ceea ce e astăzi Vintager.
Practica upcycling este abordată și în cazul brandului Vintager, oferind haine second-hand, dar și articole outlet cu stocuri, haine noi cu etichetă, care în loc să fie aruncate/arse, sunt repuse în circulație. Printre articole se găsesc și produse unicat, confecționate de asemenea, din haine second-hand, ce necesită recondiționare.
„Durează până devine îndeajuns de ”cool” vintage-ul la noi, astfel încât să putem susține magazinul doar cu articole vintage, așa că ne-am adaptat. Dintr-un magazin cu articole vintage (anii 70-90), am migrat către un mix de articole vintage (anii 70-80, majoritatea no name), articole de brand (Versace, D&G, Gucci) și articole outlet. Îmi doresc să revenim la vintage și atât, însă mi-e greu să cred că va fi fezabil foarte curând”, spune Ruxandra.
Elvys Sandu este designer și co-owner la REDU. Aceasta a absolvit Facultatea de design vestimentar cu un master în slow-fashion în 2011, iar în 2015 s-a alăturat echipei REDU, o întreprindere socială ce are misiunea de a reduce deșeurile textile.
Am înțeles că metoda abordată de mine era diferită de masă și am început să caut/documentez cum și de ce făceau alții anti-fashion, slow-fashion sau sustainable fashion.
Hainele și accesoriile brandului sunt realizate aproape exclusiv din deșeuri textile colectate de la fabricile locale, depozite de materiale și de la oameni. „Avem preferințe personale însă ele se aliniază foarte rar cu ce colectăm/primim. Pot spune doar că ne plac provocările”, spune Elvys.
Educația consumatorului reprezintă un aspect relevant pentru REDU, designerul fiind implicat în numeroase „proiecte de cercetare foarte promițătoare, cu materiale noi, modalități de trasabilitate și transparență, cu parteneri din toată Europa și nu numai”. Acestea au scopul să ajute publicul să înțeleagă mai bine impactul alegerilor în modă. Astfel, printre cele mai cunoscute proiecte sunt: Mai bine, Clean Clothes Campaign Romania și Fashion Revolution.
Fast-Fashion – Bad, Slow-Fashion – Good
În viziunea celor trei designeri, România încă se află la început în ceea ce privește moda sustenabilă. Dacă ar fi să facem o comparație cu SUA, românii preferă hainele ”noi”, în cele mai multe cazuri fiind o rușine să porți haine second-hand. Până de curând, când trendurile vestice au acaparat rețelele sociale, fiind acum ”la modă” achiziționarea hainelor vintage și second-hand. Din păcate, publicul român nu pare să vadă adevărata problemă când vine vorba de articolele vestimentare. Producția uriașă de haine reprezintă una dintre griji: „…se produce prea mult, cu mult peste cât putem consuma noi”, spune Elvys.
Dacă ar fi să verificăm din nou statisticile, vom observa că Zara, H&M și SHEIN se află în topul preferințelor românilor.
Nu e ușor să scapi de un obicei prost. E imposibil să renunți la fast-fashion de pe-o zi pe alta. De aceea, le-am cerut celor trei designeri câteva sfaturi care ar putea să facă trecerea mai lină, dar totodată, să aibă un impact.
Totul începe cu câteva întrebări de bază, spune Elvys: ”De unde provine, cine a făcut-o, din ce e făcută, cum s-a obținut materialul respectiv. Și cel mai important, <<Am cu adevărat nevoie de acest obiect/lucru?>>”. Aceste întrebări sunt urmate de îndemnul Alexandrei de a ieși din zona de confort pentru a descoperi ceva nou: ”Fiți diferiți și cumpărați-vă haine unicat, haine de calitate. Mergeți mai des prin SH-uri că puteți rămâne surprinși!”. În final, Ruxandra evidențiază importanța responsabilității în ceea ce privește moda, afirmând: ”Cred în moda care nu compromite viitorul, cred că trendurile vor dispărea cât mai curând pentru că oamenii devin tot mai educați și înțeleg că articolele în trend sunt inutile. Punerea în circulație a hainelor e benefică atât pentru planetă, cât și pentru bugetul nostru”.
