„La un festival de muzică organizat la Cluj, timp de 4 zile am mâncat doar cartofi, pentru că nu am găsit o altă alternativă vegană.” Briana își amintește cel mai des dificultățile pe care le-a întâlnit încercând să adopte un nou stil de viață – veganismul.

Cum a luat decizia

Briana Vancea are 18 ani, este din Cluj-Napoca și îi place să încerce lucruri diferite, de la schimbările legate de aspect, tunsori, curente ale modei până la stilulde viață. În primăvara anului 2017 și-a dorit să încerce ce înseamnă să fii vegan. A fost o decizie foarte spontană, după ce a urmărit un vlogger din străinătate care promova acest stil de viață i s-a părut o idee extraordinară,în special datorită faptului că ar fi reușit să protejeze animalele chiar șiprin cele mai mici gesturi. Vedea un succes în această alegere, deoarece nu era nici înainte o „prietenă” cu carnea, însă cu greu putea spune același lucru și despre consumul de lactate.

Era tot mai interesată de acest subiect, încerca să afle cât mai multe informații iar cumpărăturile le făcea de acum cu mai multă atenție. Era mândră de alegerea ei.

Prea puține localuri pentru vegani

Briana vede o parte negativă, cel puțin în România, accesul la fast-food, oamenii sunt în căutarea unei mese rapide, de cele mai multe ori neglijând ceea ce mănâncă. În Cluj sunt aproape inexistente localurile vegane și foarte puține localuri care oferă alternative vegane iar partea neplăcută este faptul că aceste „varietăți” culinare sunt de obicei salatele sau cartofii. „Am găsit multe localuri care vând dulciuri, în general prăjituri, vegane și rawvegane, ceea ce mă bucură, dar sunt deosebit de scumpe, față de cele obișnuite” aceasta fiind o adevărată problemă pentru o iubitoare de dulciuri ca ea. 

Un trend

 Veganismul este o dietă și un stil de viață care caută excluderea folosirii produselor de origine animală pentru mâncare, îmbrăcăminte, sau orice alt scop.
Unele cercetări au arătat că unii oameni care au o dietă vegană au mai puține boli cronice, inclusiv boli de inimă, decât persoanele care nu urmează o dietă restrictivă. Aceasta este considerată adecvată pentru toate etapele vieții, inclusiv în timpul copilăriei și sarcinii, de către Academia Americană de Nutriție și Dietetică, dieteticienii din Canada și Asociația Dietetică Britanică . Societatea germană pentru nutriție nu recomandă diete vegane pentru copii, adolescenți sau în timpul sarcinii și alăptării. Dietele vegane tind să fie mai bogate în fibre, magneziu, acid folic, vitamina C, vitamina E, fier și mai scăzute în ceea ce privește grăsimi saturate, colesterol, omega-3, vitamina D, calciu, zinc și vitaminaB12.  Dietele vegane dezechilibrate pot duce la deficiențe nutriționale care anulează orice efecte benefice și pot cauza probleme grave de sănătate.

Donald Watson a inventat termenul de vegan în 1944, când a co-fondator  Societatea Vegană în Anglia. La început el a folosit-o pentru a însemna “lacto vegetarian”, dar din 1951 Societatea a definit-o ca “doctrina că omul ar trebui să trăiască fără a exploata animale” . Interesul pentru veganism a crescut în anii 2010, în special în a doua jumătate. Mai multe magazine vegane au fost deschise, iar opțiunile vegane au devenit din ce în ce mai accesibile în supermarketuri și restaurante în multe țări.

Tendința vegană a crescut de patru ori în ultimii 7 ani între 2012 și 2019, potrivit căutărilor Google. Acum, acesta are aproape 3 ori mai mult interes decât căutările vegetariene și fără gluten.

Iar mai jos se pot vedea țările cele mai interesate de acest trend, potrivit căutărilor Google în ultimul an.

Compania Danone a investit 60 de milioane de dolari în produsele pe bază de plante. Se estimează creșterea produselor alimentare vegane/vegetariene pentru copii cu 10,6% între 2016-2021. McDonald’s a introdus un burger vegan în Finlanda, McVegan. Cantitatea de produse din carne cumpărate de familii a scăzut cu aproape 7% între 2012 și 2016. O dietă bazată pe plante reduce utilizarea de teren cu 76% și reduce la jumătate emisiile de gaze și alte tipuri de poluare cauzate de producția alimentară.

Ce spun experții

Dr. Liviu Deacu – Medic specialist Medicină Internă, Nutriționist-Dietetician, susține într-un interviu de-al său :„ Densitatea nutrițională este antonimul și inversul densității calorice. Există o scară pe nume ANDI (Aggregate Nutritional Density Index) care reflectă nutrienții valoroși pentru sănătate, evaluând densitatea calorică pe o scară de la 0 la 1000. Scara din păcate încă nu este oficială; nu a fost unanim acceptată. Însă, unii nutriționiști o iau în considerare.
Plantele câștigă detașat și în rândul lor e de menționat că verdețurile cu frunza verde închis sunt cel mai sus situate, undeva între 900 și 1000. Câștigător absolut este varza kale care trasează limita de sus, cea mai favorabilă ca densitate nutrițională. Atunci să nu uităm că avem o polaritate – densitatea nutrițională la un pol este bună, iar densitatea calorică la celălalt pol este rea.”

Într-un alt interviu, dr. Corina-Aurelia Zugravu spune: 

„Sunt absolut convinsă că tradiția e cea care ne face să înghițim noutățile mai cu noduri. În rest, trebuie acordată o atenție – nu poți totuși să mănânci după ureche în regimul vegan, trebuie să fii atent ce și cum mănânci. Acesta poate fi un mic disconfort, o mică ieșire din rutina alimentară obișnuită; îți va lua puțin timp la început să te familiarizezi cu genul acesta de alimentație, dar găsești o mie și una de rețete astfel încât să ți se faciliteze construirea unor mese cât se poate de nutritive și de gustoase. Ca orice început, este puțin mai dificil, de aceea mulți se descurajează. Dar nu mi se pare o alegere extremistă, ci mi se pare o alegere cât se poate de coerentă. 

„O alimentație vegană necorespunzătoare este tot atât de cauzatoare de carențe precum o alimentație omnivoră necorespunzătoare.”

Un succes a avut Ana Ciobanu care hotărâtă să adopte un stil sănătos de viață, a ales veganismul. Statea la cămin când a luat decizia și i-a fost mai greu la început. Acum, însă, spune că nu își imaginează viața ei altfel.

Nu toți reușesc

Briana vede ca și aspect dificil al veganismului timpul care trebuie acordat gătitului. Probabil nu este o problemă pentru persoanele cu un program stabil și timp liber, însă pentru ea, fiind studentă, mereu pe drum, în oraș, la facultate, a realizat că nu poate cumpăra foarte multe, decât fructe și legume, având o alimentație necorespunzătoare și nesănătoasă.

Nu a reușit să respecte acest stil de viață o perioadă mai îndelungată, însă a fost vegetariană mai mult timp. Din cauza unor probleme de sănătate a fost nevoită să renunțe și la vegetarianism.

„ Nu știu dacă m-aș întoarce neapărată la vegansim, am învățat că nu îmi place să îmi pun bariere singură, dar cu siguranță fac alegerile cu mai multă atenție. Carne mănânc oricum foarte rar, doar la ocazii speciale, dar consum zilnic lactate. ”