În ultimii ani s-a constatat o creștere a mobilității populației atât de la oraș la sat, cât și invers. Astfel există o putere mare de cumpărare și închiriere: terenuri, apartamente, case deja construite. De asemenea, prețul acestor imobile este și el influențat de raportul cerere-ofertă; în ultimii ani cererea a fost aproape dublă în raport cu oferta, fapt ce a determinat o creștere masivă a valorii imobiliarelor. Psihologii confirmă faptul că tendința oamenilor de a se muta în zone total opuse celor în care au crescut vine ca o nevoie de schimbare.
raportul cerere ofertă
Infogram
Migrația de la oraș la sat
O mare parte din cei care își schimbă locuința aleg mediul rural în detrimentul celui urban, majoritatea acestora având vârsta între 28-45 ani. Există două categorii de oameni care vor să facă această schimbare: cei care au prosperitate financiară și cei care întâmpină dificultăți financiare, iar contravaloarea imobilului din zona urbană acoperă costul achiziționării unei case cu teren generos aferent care le îndeplinesc așteptările. Motivele identificate în acest sens sunt: nevoia de libertate, un spațiu de trai mai mare care include curte, grădină, livadă; o viață mai sănătoasă (alimente produse în regie proprie), poluarea sub toate aspectele ei, coeziuni în interiorul familiei.
Relevant în acest sens este exemplul familiei Suliman care în 2018 a luat decizia să părăsească orașul București pentru o viață simplă.
„Eu și soția mea am decis să ne mutăm în Cheia, un sat izolat din comuna Râmeț, județul Alba, deoarece avem doi copii, care la momentul acela aveau 6 respectiv 2 ani și cu care nu aveam timp să stăm din cauza joburilor și timpului îndelungat petrecut în trafic.”.
Migrația influențată de pandemie
Un context care a influențat vizibil migrația populației a fost cel pandemic. În anul 2020 în jur de 115.000 de oameni s-au mutat de la oraș la sat; iar numărul celor care au părăsit mediul rural în detrimentul celui urban este în jur de 70.000 de oameni; numărul lor fiind mai scăzut cu 14% în comparație cu anul anterior.
Cosmin este cumpărătorul unei case din mediul rural, iar el este de părere că:
“Am cumpărat această casă la țară, deoarece aveam nevoie de liniște, libertate, facilități oferite de spațiul mult mai mare în care mă pot manifesta în cursul zilei datorită curții și grădinii aferente casei. Acest confort nu mi-l putea oferi un apartament în mijlocul orașului. Astfel, pandemia demonstrează că aglomerațiile urbane nu reprezintă cel mai bun mediu în care omul se poate dezvolta.”
De asemenea, Adrian, proprietar a mai multor terenuri din Teiuș declară că:
„Le-am dat spre vânzare în 2010, însă s-au vândut maxim 3 parcele. Odată cu pandemia, au venit foarte mulți doritori, ajungând ca în momentul de față să mai fie doar o parcelă rămasă de vânzare.”
Migrația de la sat la oraș
Spre deosebire de oamenii cu vârsta cuprinsă între 26-45 ani, proaspeții absolvenți a învățământului liceal care locuiesc în zona rurală tind să se mute în orașele mari din diverse motive. Principalul motiv pentru care se înregistrează această tendință în rândul tinerilor din zonele rurale îl constituie dorința acestora de a avea o viață mai ușoară însoțită de mai multe oportunități. Viața în mediul urban le oferă tinerilor posibilitatea de a socializa cu o multitudine de oameni; de a se deplasa cu ușurință dintr-un loc în altul datorită transportului în comun, dat fiind faptul că o mare parte a tinerilor nu își permit să dețină o mașină personală; de a urma studiile superioare prin intermediul cărora să ajungă la un nivel de trai modern. Toate aceste aspecte contribuie la îmbătrânirea zonelor rurale.
Totodată, oamenii cu vârsta de peste 60 de ani care locuiesc la țară, migrează și ei la ora. Acest fenomen este generat de două motive principale: nevoia de îngrijire medicală, deoarece bătrânețea vine adesea cu anumite probleme de natură medicală și plecarea la copii, fie pentru a avea grijă de nepoți, fie din cauza lipsei de independență cauzată de vârsta înaintată
Un caz concret de tânăr născut în mediul rural care se mută în mediul urban este cel al lui Victor. El provine din comuna Stremț, județul Alba și de când a ajuns la liceu în Alba Iulia a hotărât ca după terminarea clasei a 12-a să meargă la facultate în Cluj-Napoca, unde ulterior să se și stabilească. El a declarat că
„viața la țară nu mă caracterizează, sunt departe de prieteni și liceu și pierd mult timp din cauza navetei. Îmi doresc să urmez o facultate în domeniul comunicării și în acest sens orașul Cluj îmi poate oferi multe oportunități.”
În interiorul țării există aproximativ 400.000 de oameni care migrează ori la sat ori la oraș. Făcând o comparație cu Ungaria unde aproximativ tot 400.000 de oameni migrează în interiorul țării, și ținând cont că Ungaria are o populație cam la jumătate față de România, constatăm că cererea de cumpărare/închiriere este foarte mare, de unde rezultă și un preț al imobiliarelor mult mai mare în comparație cu venitul mediu al românilor. Orașul care are cele mai scumpe imobile este Cluj-Napoca, cu o valoare de 2.240 de euro pe metru pătrat la cumpărare, înregistrând o creștere de 27,3% în ultimii doi ani.
