Oare maneaua este adevărata noastră mască, autentică, lipsită de inluențele eterne ale occidentului ?
Gen muzical
Având rădăcini în muzica turcească de la începutul secolului XIX, manelele s-au desprins în perioada modernă din muzica lăutărească (deși interpreții de manele sunt numiți uneori „lăutari”).
Din punct de vedere etimologic, termenul ,,manea” reprezină un cântec de dragoste de origine orientală, cu o melodie duioasă și tărăgănată.
Ziaristul român Miron Manega consideră o manea piesa „Până când nu te iubeam”, notată neumatic în culegerea Spitalul amorului sau cântătorul dorului (1852) de Anton Pann și aranjată de violonistul Victor Predescu în stil turcesc (anii 1950) pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase.
Prima manea din România a fost, aşadar, interpretată de Maria Tănase.
Asociat îndeosebi cu etnia romă și cu lumea interlopă, genul a căpătat în cultura populară românească un statut destul de controversat, dat de rasismul asociat acestui gen muzical.
De multe ori acest gen de muzica surprinde situații cu care cu toții ne întâlnim zi de zi, dar sunt interpretate greșit, după parerea mea, doar prin simplul fapt ca sunt cântate majoritatea de rromi. Consider că hate ul asupra manelelor e de fapt o formă de rasism.
Maria, studenta la ASE
Critica socială și conceptul de ,,incult”
În lucrarea sa de doctorat, ,,Șmecheria și lumea rea”, Adrian Schiop afirmă că între 2008 – 2014, manelele se ghetoizează din nou, dar aliindu-și media tabloidă, care le va acorda continuu atenție și că tot acum, se lansează o nouă generație de lăutari, între care se evidențiază Florin Salam, vedeta indiscutabilă a scenei, care feminizează și metrosexualizează universul manelelor, deplasând accentul de la puterea financiară la aceea a seducției.
În ce privește publicul, am arătat că acesta se percepe ca urban, definitorie pentru această percepție fiind distanțarea de categoria „țăranilor”, ironizați și văzuți ca adunând cele mai rudimentare comportamente. În plus, există două categorii de fani, unii atrași de latura pop, mai tineri și mai emancipați, și alții atrași de latura etno, preferând concerteleversiunilor de studio; acest public mai conservator formează nucleul dur al fanilor, care susține financiar industria. Oricum, în ambele cazuri, publicul nu se identifică prin eticheta de manelist, aceasta fiindu-le lipită din afară: primul grup spune că ascultă și manele (pe lângă pop), al doilea, că merge la lăutari.
Adrian Schiop , Șmecheria și lumea rea
INCULT, -Ă, inculți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o lipsă de cultură elementară, (om) necultivat; p. restr. agramat.
dex
Un procent îngrijorător de elevi (42%) din clasele I-VIII sunt analfabeți funcțional, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație, în timp ce aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria de „minim funcțional“. Doar 11% dintre elevii români au obținut scorul „funcțional“, adică au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris, arată cel mai nou raport de literație, lansat de BRIO, platforma care folosește un sistem de testare standardizată conceput în conformitate cu cele mai riguroase standarde globale de către specialiști în psihometrie.
Multă lume asociază acest gen de muzica cu oamenii inculți, ceea ce mi se pare total greșit. Nu consider ca dacă asculti manele ești incult sau inferior altor persoane care asculta rock sau jazz…
Andreea, studentă la SNSPA
Toți ascultătorii de manele sunt criticați și jigniți de românii ,,cultivați” prin diferite insulte: incult, needucat, prost. Această părere pornește de la faptul că în melodiile balcanice, manelele, se pricezeaza doar teme și cuvinte mizere: ,,să moară dușmanii”, înșelăciune, bani , ideologia omului șmecher.
Mie îmi plac manelele pentru că transmit tot felul de emoții, de la jale până la fericire, bani, femei și sănătate.
Beatrice D Pop, studentă la Media Digitală
În fiecare zi putem observa că omul de rând trece prin și simte aceste subiecte denumite într-o manieră destul de falsă. De ce nu putem analiza dintr-o perspectiă realistă situația?
Mie îmi dau o stare bună, mai ales când fac curațenie sau gătesc. Da, mai ascult și manele pentru că îmi dau energie, dar mă și amuză.
Denisa, studenă la SNSPA
Captivat de părerile lumii, am decis să îmi satisfac curiozitatea în legătura cu termenul acesta de ,,manele” și să întreb ce înseamnă pentru un om de petreceri, un lăutar, o manea.
Cânt în special muzică de petrecere, lăutarie , dar și manele. Maneaua pentru mine este un lăutăresc modernizat, într-o continuă schimbare. De la muzica sârbească, la maneaua anilor 2000 și maneaua anilor 2020, genul muzical se află într-o ascenziune totală.
Sorin de la SlatinaManeaua și lăutărescul cred că ne definesc ca oameni, ca popor, ca cine suntem noi cu adevărat, esența pură, tradițională. Doina, alături de genul muzical lăutaresc , cred că reprezintă cultura noastră autentică.
Sorin de la Slatina
Deși ideologia omului șmecher intră intr-o competiție acerbă cu ideologia omului de geniu, concept promovat de țara întreagă , statisticile arată că stema națiunii începe sa devină din ce în pătată. Jignirile și judecățile persoanelor ce ascultă acest gen muzical sunt la infinit. România și locuitorii săi, în general , promovează stilul de viață a omului ce se simte nevoit să supraviețuiască. Interzicerea acestora și catalogarea unor persoane după genul de muzică ascultat nu schimbă felul și eticheta românilor în societate.
Văzând critica masivă primită în nordul țării, am decis să contactez o persoană de activează în acest domeniu, dar care provine dintr-o zonă destul de controversată, sudul României. Eram curios de cum se simt oamenii când ascultă acest gen muzical, reînnoit.
Suntem niște persoane foarte deschise la distracție, chefuri și voie bună. Îmi place foarte mult ce fac deoarece știu că pot face omul să petreacă și să se simtă bine. Tot ce înseamnă distracție , este primit cu brațele deschise.
Sorin de la Slatina
La întrebarea : Ai primit vreodata insulte sau anumite porecle de la lume?
Nu, lumea nu are nicio treabă cu astfel de lucruri, lumea mă știe de bine
Sorin de la Slatina