Lumea berilor artizanale

Berile artizanale și-au făcut apariția pe piața din România nu cu așa mult timp în urmă. Deși începutul a fost unul mai lent, aceste băuturi devin din ce în ce mai populare în rândul românilor. Așadar, am vorbit cu producători locali de bere artizanală și ei mi-au dezvăluit motivațiile lor de atunci.

Dana Marmorstein Jovik, deținătoarea brandului Hophead Brewing mi-a mărturisit că locuiau în SUA când Darko, soțul ei a început să facă bere acasă. Odată ce s-au hotărât să plece definitiv de acolo au luat și decizia că vor încerca să facă ceva pe cont propriu în România, în cazul lor transformarea unei pasiuni în afacere. Dana a spus că “Nu erau nici multe berării artizanale pe piață la momentul respectiv așa că am văzut în asta o oportunitate în plus.”. Adi Oros, în schimb, omul din spatele brandului clujean Blackout Brewing a declarat că a făcut bere artizanală acasă, ca și homebrewer și că s-a gândit că ar fi o experiență faină să facă una sau două sarje și la nivel comercial.

Ce este berea artizanală?

De-a lungul timpului, oamenii pasionați de bere și asociațiile de berari au încercat să găsească o definiție exactă a berii artizanale. Totuși, în încercarea de a include toți producătorii de bere de acest gen fără a discrimina nu s-a ajuns încă la o definiție concretă. Dacă este să ne luăm după Asociația Producătorilor de Bere Artizanală din România, “Berea artizanală este berea produsă din ingrediente naturale urmând procese tradiționale de producție, fără enzime care să grăbească fermentația”. De asemenea, în România fabricile de bere artizanală trebuie să fie independente și să nu producă mai mult de 5.000 de hectolitri pe an.

Totuși, berea artizanală nu se rezumă doar la modul tradițional în care este facută, sau la câți litri ies anual. Berea de acest gen este mai mult despre pasiunea pentru berea de calitate și mai puțin despre dorința de profit. Fabricile de bere artizanală au libertatea să exploreze cu berea, să însuflețească rețete vechi și să încerce altele noi. La acest gen de fabrici nu există presiunea acționarilor, deci nu este nevoie să se facă niciun compromis cu privire la calitatea berii. Berea artizanală redefinește ceea ce suntem obișnuiti să considerăm a fi bere. Ea poate fi pe toate gusturile datorită gamei variate pe care o oferă, de la bere blondă, neagră, roșie, bere cu ciocolată sau cafea, la bere cu condimente și fructe sau bere maturată în butoaie de rom sau vin.

Bere artizanală Ground Zero

Evoluția berii artizanale în România

Berea artizanală și-a făcut apariția pe piața din România pe la începutul aniilor 2000, la cel mult două decenii distanță. Conform Beerologique, în anul 2011 se deschide, în Timișoara, prima fabrică de bere care se denumește ca fiind “berărie artizanală”, și anume, Clinica de Bere. În același an, la Cluj-Napoca se deschide Berăria Klausen Burger. Totuși, popularitatea berii artizanale a crescut în anul 2013 atunci când doi antreprenori deschid la poalele vârfului Zăganu o berărie. La scurt timp, se deschid și Fabrica de Bere Nemțeana și Bere Sara. În 2015 incep să apară berării artizanale și în București. Câteva dintre ele sunt Bere Sikaru și Ground Zero. Și astfel, cu pași înceți, berea craft ia naștere și în România.

În România, în anul 2021 au ajuns să existe 57 de berării artizanale funcționale care erau independente și nu produceau mai mult de 5.000 de hectolitri pe an. Deși nu sunt date cu privire la câte fabrici de acest gen sunt la momentul actual, numărul lor este în creștere. Berea artizanală românească se gasește astăzi în toate orașele mari din România, cu precădere în București, Cluj, Iași și Sibiu.

Bere artizanală Pilsdeț

de vorbă cu producătorii locali

Pentru a înțelege exact ce presupune această lume complexă a berilor artizanale, de la gustul inedit al berilor la ambalajele lor speciale, am întrebat experții in domeniu, și anume producătorii. Pentru Dana, o bere artizanală este “În primul rând, o bere în care sunt folosite ingrediente de cea mai înaltă calitate printr-un proces care respectă ritmul natural al interacțiunii ingredientelor și care traduce iscusința berarului prin consistență în a ajunge la rezultatele dorite cu foarte mici variații de fiecare dată. Dar eu consider că berea nu se rezumă doar la gust, ci că întreaga experiență cu produsul ar trebui să fie relevantă. Aici vine al doilea considerent care face o bere artizanală: povestea din spate, responsabilitatea alegerii unor produse care susțin acei berari care aduc un plus comunității în care produc. Vorbim aici de a-ți cheltui timpul și banii responsabil, de a face alegeri informate și de a vedea the big picture.”.

Un aspect important al acestui domeniu sunt factorii necesari pentru producerea unei beri artizanale de calitate. Pentru Adi Oros sunt importante ingredientele, curățenia și răbdarea. Dana Marmorstein, în schimb, consideră că este importantă “Implicarea în proces, atât fizic prin prezența propriu-zisă cât și principial și emoțional. E de la sine înțeles că ingredientele sunt primul factor, dar cu toții știm că dacă nu știi ce să faci cu ele degeaba le ai.”.

În ce privește etichetele berilor artizanale, cei doi producători spun că totul începe cu vizualul și că de multe ori designul ambalajului e singurul motiv pentru care clientul alege produsul de pe raft. Totuși, ține apoi de conținut să atragă consumatorul înapoi. Specialista în bere artizanală, Mirela Serbanoiu, consideră că “Imaginea este importanta din moment ce există clienți care se feresc de sticle și clienți care fug de doze. Etichetele influențează cumpărătorul pentru că de multe ori sunt dăruite că sunt draguțe mai mult decât dacă sunt clasice sau mai speciale.”.

Bere artizanală Spicy Chocolate Stout
Bere artizanală Noah
Bere artizanală Gimme all your stars

Vizavi de cât de complex poate fi procesul de producere a berii și care este durata lui, Dana ne-a mărturisit că “Noi producem în principal bere de tip ale al cărei proces e undeva la 21 de zile de la brasare la îmbuteliere. Lagerurile pot ajunge la 3-6 luni datorită procesului specific. E un proces complex care implică diverse malțuri și drojdii complexe și multiple etape de adiție de hamei sau clarificare prin sedimentare. Evident, berile industriale sunt ajutate să finalizeze procesul într-o zi două pentru a asigura rulajul. Metodele, ingredientele folosite și volumul mare vândut asigurând și prețul așa de mic la raft.”. Pentru Adi, “Unele beri sunt usor de facut, 2-3 saptamani, iar altele, maturate in diverse butoaie de lemn, 1-2 ani.”.

Și totuși, prin ce se remarca o bere artizanală calitativă? Adi a declarat că se remarcă printr-o fermentație corectă, prin folosirea corectă a ingredientelor premium și printr-o explozie a papilelor gustative. Dana, în schimb, consideră că “O bere artizanală de calitate începe de la calitatea ingredientelor și procesului de producție, respectarea stilurilor așa cum dorești să le identifici pe etichetă – nu să îi spună pale ale ca mai apoi să descoperi un sour ale înăuntru, evident fără intenția berarului, ceea ce denotă lipsa iscusinței și a cunoștințelor necesare pentru a face bere. Depinde de fiecare ce îi place. Și cât de informat e când consumă asupra ce consumă. Aș sublinia și povestea din spatele produsului ca factor important.”.

Diferența dintre berea filtrată și cea nefiltrată

Să o luăm cu începutul, și anume, cu ingredintele care stau la baza berii: orz, hamei, apă și drojdie. Totuși, fabricarea unei beri unice merge mult mai departe de aceste câteva ingrediente de bază. Ceea ce diferențiază berea artizanală de cea industrială este inovația. Toate berile se pot clasifica în două grupe: fie Lagers, fie Ales. Diferența dintre cele două o reprezintă tipul de drojdie care a fost utilizat în procesul de fermentare. Berile Ales sunt fabricate cu drojdie care fermentează în partea superioară a amestecului de bere, iar cele Lagers sunt produse cu drojdie care fermentează în partea inferioară a acestuia.

Potrivit Artizan Beer, tot așa, și conceptul de bere filtrată sau nefiltrată este determinat de modul în care este realizat procesul de obținere al produsului final. Opțiunea berarilor de a filtra sau nu berea s-a dovedit a fi o oportunitate de a produce noi sortimente. Diferențele dintre berile filtrate și berile nefiltrate țin de gust, aspect, procentul de CO2 și de substanțele nutritive. Se pare că în urma procesului de filtrare, drojdia este separată de lichidul propriu-zis. Din această cauză berile artizanale filtrate sunt mai puțin aromate în comparație cu sortimentele nefiltrate. Berile nefiltrate au un gust ce persistă, mult mai intens. În plus, datorită drojdiei din compoziție, acestea conțin și mai multe vitamine. În ce privește aspectul, berea nefiltrată vine în nuanțe mai închise și are un aspect opac, în vreme ce berea filtrată are o nuanță deschisă prin care se poate vedea. O altă diferență între cele două o reprezintă procentul de CO2. Berile naturale au un procent mai scăzut, ceea ce rezultă într-o spumă mai fină. Berile filtrate, în schimb, o să aibă spuma mai subțire și mai slabă. Acest lucru este datorat faptului că sunt carbogazificate industrial dupa ce își pierd mare parte din conținutul de CO2 prin filtrare. De asemenea, berea filtrată va avea un gust mai acid.

Bere artizanală Australian Pale Ale

Locuri unde se vinde bere artizanală în Cluj

După cum ne arată și ClujLife într-o postare despre producători locali, în Cluj se produce multă bere, deci dacă locuiți aici aveți la dispozitie o gamă variată de baruri și berării de unde puteți achiziționa. Klausen Burger este cea mai veche berărie artizanală din Cluj, aparută încă din anul 2011. Numele fabricii a fost inspirat după numele german al orașului Cluj, Klausenburg și după burgerii care sunt preparați acolo.

Hophead Brewing a luat naștere în 2015 într-un spațiu din Mănăștur și a fost primul brand care a produs bere artizanală îmbuteliată în Cluj. Brandul pune la dispoziție diverse combinații de arome cum ar fi: malț caramelizat, malț prăjit cu aromă de biscuit, bere neagră cu gust de cafea, pale ale englezesc și diverse fructe.

Kutuma este un alt brand de bere artizanală care a fost înființat la Cluj în 2017. Berarul Tătar Norbert a reușit în aproximativ un an să producă circa o tonă de bere într-o incăpere mică. Berile lui ies din cotidian prin modurile creative și chiar imprevizibile prin care utilizează drojdia în rețete.

Bere a la Cluj a început să producă bere artizanală din anul 2017 într-o fabrică din Ungaria. În 2018, producția a fost mutată în Cluj, unde stilul berii a fost îmbunătățit. Berile lor nu se remarca doar prin gust, ci și prin numele unice pe care le poartă: Kronos, Pitica Rosie, Cosmobaut, Phaza Lunii si Gaura Neagra.

Blackout Brewing, un alt brand clujean de bere artizanală a fost înființat în garajul lui Adi Oros. Pasiunea lui pentru a face bere a dus la apariția BBC Vanilla Breakfast Stout, prima bere Blackout. Berarul testează rețetele lui în loturi mici înainte să le pună spre vânzare, datorită pasiunii lui pentru homebrewing.

Clusa este o berărie care s-a născut din pasiunea pentru istorie a doi iubitori de bere artizanală. Brandul vinde 5 beri cu câte 5 povești legate de istoria și personalitățile Clujului, oraș numit Clusa în trecut. Berile lor poartă numele anilor evenimentelor istorice: Clusa 1173, Clusa 1316, Clusa 1885, Clusa 1919 și Clusa 1989.

Propaganda Brewery este o berărie apărută în 2019 datorită lui Alex Stoian care a dorit să aducă gustul audentic al berii și în țara noastră. Prima bere produsă a fost un Imperial Stout, iar de-a lungul activității sale a câștigat concursuri și locuri la expoziție datorită rețetelor lui unice.

Acan Brewing este o fabrică de bere gypsy condusă de Ștefan Iosif Patrinichi care încearcă să ofere pe piață beri cu arome ieșite din comun, cu personalitate și preparate cu atenție sporită la detalii. Câteva dintre berile pe care le pune la vânzare sunt: Smoala, Coasa și Sweet Victory.

Fabrica de bere Bârlog s-a deschis în 2020 în locul fabricii de bere Ursus. Spațiul vechi a fost reamenajat cu echipament nou de producție. Printre berile vândute se numără: Legenda lui Matei Corvin, Enigma lui Negru Vodă și Paloșul lui Ștefan. În aceste rețete nu folosesc porumb sau extract de hamei. Malțul folosit, în schimb, este fie produs în România, fie importat.