Orașul unde visurile se ciocnesc de prețurile chiriilor
În Cluj-Napoca, orașul care a deținut titlul de “Capitala Europeană a Tineretului” în urmă cu câțiva ani, chiriile continuă să urce vertiginos, iar studenții se află în prima linie a luptei pentru locuințe accesibile. Zonele centrale sunt inaccesibile pentru mulți care îți doresc să urmeze o facultate la Cluj, iar cartierele de la marginea orașului, precum Florești devin singura soluție, în ciuda navetei si a distanței zilnice.
“N-am avut de ales, Floreștiul este mai ieftin decât Clujul, dar fac peste o oră până la facultate, și asta în zilele bune”, povestește Robert Pitea, student la Ingineria Informației.
Robert este unul dintre miile de studenți care au fost nevoiți să se mute în comuna Florești din cauza chiriilor mult prea ridicate în Cluj. Pentru el, decizia nu a fost una ușoară “În Cluj, o garsonieră decentă pornește de la 400 euro, ceea ce este mult prea mult pentru mine. În schimb, în Florești, plătesc 180 euro pe o cameră într-un apartament cu două camere, dar costul real este timpul pe care îl pierd pe drum”, spune el.
Evoluția pieței imobiliare din Cluj
Cluj-Napoca, cunoscut pentru unul dintre cele mai vibrante centre universitare din România, a devenit un magnet pentru studenții din întreaga țară și chiar din străinătate. În ultimele două decenii, numărul de studenți care aleg Clujul pentru studii s-a dublat, ajungând la peste 100.000 în prezent. Această creștere a avut un impact direct asupra pieței imobiliare, transformând orașul într-unul dintre cele mai scumpe locuri pentru închiriere din România.
Un factor semnificativ în eforturile de a combate criza locuințelor în Cluj este mișcarea “Căși sociale ACUM!”. Această inițiativă civică se concentrează pe promovarea dreptății locative și pe sprijinirea persoanelor marginalizate social, prin acțiuni directe și propuneri de politici publice. De-a lungul anilor, membrii mișcării au organizat numeroase proteste pentru a atrage atenția asupra crizei locuințelor și pentru a solicita autorităților locale să construiască mai multe locuințe sociale. De asemenea, mișcarea a inițiat acțiuni legale pentru a contesta criteriile discriminatorii de atribuire a locuințelor sociale, obținând schimbări importante care au deschis accesul la aceste locuințe pentru persoanele cu venituri mici.
Printre propunerile lor concrete se numără crearea de blocuri de locuințe sociale pe terenuri publice și aplicarea unor politici fiscale care să descurajeze specula imobiliară. Prin astfel de inițiative, “Căși sociale ACUM!” contribuie activ la lupta pentru un oraș mai accesibil și mai echitabil pentru toți locuitorii săi.
Numărul de studenți și evoluția pieței imobiliare
Din 2010 până în prezent, numărul de studenți înscriși la universitățile din Cluj a crescut constant. Această creștere a alimentat cererea de locuințe, punând o presiune enormă pe piața imobiliară locală. În același interval, prețul mediu al chiriilor a crescut vertiginos , după cum arată următoarele statistici:
- 2010: Garsonierele erau disponibile la prețuri medii de 150-200 euro, iar apartamentele de 2 camere la 300 euro.
- 2023: Prețurile pentru garsoniere au crescut la 300-350 euro, în timp ce un apartament de două camere se închiriază, în medie, cu 500-600 euro. Apartamentele de trei camere au atins pragul de 700 euro sau chiar mai mult în zonele centrale.
“Când am venit la facultate în anul 2017, prețurile la chirii erau deja destul de ridicate, dar încă gestionabile”, povestește Vlad Cîmpean, acum în vârstă de 26 ani , absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj. “Pe vremea aceea, am găsit un apartament cu 2 camere la 350 euro în cartierul Mărăști, pe care îl împărțeam cu un prieten. Era mult pentru un student, dar comparativ cu ce văd acum, pare aproape un chilipir. Cei care vin azi la Cluj plătesc dublu pentru aceste condiții, daca nu chiar mai mult”, a mai declarat Vlad.
El subliniază că dinamica pieței imobiliare s-a schimbat rapid în ultimii ani, iar cererea continuă să depășească oferta. “Clujul a devenit un loc atrăgător pentru tineri, dar tot mai inaccesibil pentru mulți. Dacă această tendința continuă, mă tem că orașul va pierde din farmecul său universitar și se va transforma într-un loc unde doar cei cu resurse considerabile pot trăi”, a mai relatat Vlad.
Există mai multe motive pentru creșterea costurilor chiriilor, iar unul dintre cele mai importante este fenomenul speculației imobiliare. Persoane sau companii dețin numeroase apartamente în oraș, pe care le închiriază la prețuri ridicate, ținând astfel piața blocată și contribuind la creșterea continuă a prețurilor. Acest lucru creează un efect de domino, în care locuințele rămase disponibile devin din ce în ce mai scumpe.
Un alt factor semnificativ îl constituie cererea mult mai mare decât oferta. Cu un număr tot mai mare de studenți care vin să studieze în Cluj, piața imobiliară locală nu reușește să ține pasul cu cerințele, iar dezvoltarea infrastructurii locative este lentă. Proprietarii profită de această situație, iar prețurile continuă să crească.
Mai mult, prețurile mari sunt influențate și de tendința de a folosi locuințele în scopuri turistice, prin intermediul platformelor precum Airbnb. Acest lucru reduce considerabil numărul de locuințe disponibile pentru chiriașii pe termen lung, forțându-i pe studenți să se mute în zone mai puțin accesibile sau să accepte condiții de locuire sub standardele normale. Aceste motive creează un peisaj economic tensionat, în care chiriașii sunt adesea împinși la limită.
Soluții internaționale pentru controlul prețurilor locuințelor
În alte state europene, autoritățile au implementat diverse politici pentru a controla creșterea prețurilor la locuințe și pentru a asigura accesibilitatea acestora. Un exemplu remarcabil vine din Berlin, unde primăria a achiziționat peste 14.000 de apartamente de la mari corporații imobiliare. Scopul acestei măsuri a fost de a reduce influența companiilor private asupra pieței și de a permite statului să controleze mai bine prețurile de închiriere. De asemenea, în Berlin s-a organizat un referendum prin care cetățenii au susținut ideea exproprierii unor proprietăți deținute de marii jucători din piața imobiliară, pentru a reduce presiunea asupra chiriașilor.
În alte părți ale Europei, cum ar fi în Austria, au fost propuse limitări stricte ale creșterilor anuale ale chiriilor, stabilindu-se un plafon pentru a preveni creșterile bruște care afectează chiriașii. De asemenea, contractele de închiriere pe termen lung sunt promovate pentru a asigura stabilitate pe piața imobiliară.
Un alt exemplu relevant este cel din New York, unde locuințele sunt protejate printr-un sistem de stabilizare a chiriilor. Această măsură limitează creșterile anuale ale chiriilor și oferă protecție chiriașilor, asigurând accesul la locuințe accesibile într-un oraș cu o piață imobiliară extrem de competitivă.
Astfel de politici ar putea inspira și autoritățile din Cluj-Napoca să adopte măsuri similare pentru a reduce presiunea asupra chiriașilor și pentru a transforma orașul într-un spațiu mai accesibil pentru toate categoriile sociale.
Provocările și strategiile vieții în chirie
Exemplul tipic pentru un apartament închiriat de studenți în Cluj oferă un spațiu limitat, dar funcțional, care reflectă realitatea multor tineri care se confruntă cu problemele pieței imobiliare.
Apartamentul împărțit cu prieteni: compromisuri pentru confort
Alexia Stratan, studentă de 22 ani, locuiește în Cluj de doi ani și jumătate. “Am ales să vin aici pentru că orașul are un centru universitar foarte cunoscut și îmi place atmosfera. Este aproape și de Alba Iulia, orașul meu natal”, explică ea. Alexia împarte un apartament în cartierul Între Lacuri, zonă pe care a ales-o datorită proximității față de Iulius Mall și stația de autobuz aflată chiar în fața blocului.
“Apartamentul are două dormitoare, ceea ce ne permite să avem intimitate și costă 450 euro – un preț decent pentru acea zonă”, povestește Alexia. Cu toate acestea, găsirea locuinței nu a fost deloc una ușoară. “Am avut nevoie de câteva luni bune de căutări. Majoritatea apartamentelor aveau doar un dormitor și o sufragerie, ceea ce nu era deloc ideal pentru noi”.
Deși confortul apartamentului este satisfăcător, Alexia observă o diferență majoră între locuințele destinate studenților și cele destinate familiilor. “Locuințele pentru studenți nu sunt la fel de bine echipate – lipsesc electrocasnice importante, mobila este de calitate inferioară, iar facilități precum mașina de spălat vase sau televizorul sunt aproape inexistente”.
De la cămin la garsonieră: tranziția către mai mult confort
Pentru Bianca Oprean, o studentă la arhitectură, schimbarea de la cămin la garsonieră a fost un pas important. “În cămin, intimitatea și confortul sunt reduse. Trebuie să împarți spațiul cu mai multe persoane, dar este accesibil pentru bugetul unui student”, explică ea. Găsirea unei garsoniere a fost surprinzător de ușoară. “Am început să caut după primele luni de facultate, când cererea nu era foarte mare, așa că prețurile erau mai reduse decât cele de dinaintea începerii facultății”.
Bianca recunoaște ca și-ar dori un apartament mai mare. “Ideal ar fi să locuiesc într-un apartament de două camere, ca să pot separa zona de dormit cu cea de living, dar din cauza prețurilor am ales să stau într-o garsonieră”. Cu toate acestea, ea consideră că această alegere îi oferă un echilibru între costuri și confort.
Bianca are o propunere concretă pentru îmbunătățirea accesibilității locuințelor pentru studenți: “Ar fi foarte bine dacă studenții ar putea beneficia de o reducere pentru închirierea locuințelor, pe care să o acopere statul. Astfel, nici studenții si nici proprietarii nu ar fi afectați, iar chiriile ar deveni mai accesibile”.
Între vise și realitate pe piața imobiliară din Cluj
Clujul rămâne un oraș al visurilor pentru mulți tineri, dar pentru a-și păstra farmecul și accesibilitatea, este nevoie de o colaborare între autorități, investitori si comunitate. Crearea unor locuințe dedicate studenților, adaptarea infrastructurii și implementarea unor subvenții pot transforma această criză într-o oportunitate, astfel încât Clujul să rămână o capitală universitară primitoare, indiferent de provocările economice ale momentului.
