Kinetoterapia, răspunsul la majoritatea problemelor

o fata facand exercitii pe o saltea

Te-ai gândit vreodată că răspunsul la durerile grave sau ocazionale, chiar stres sau stare indispusă este mișcarea? Un răspuns simplu, la îndemâna oricui, dar de prea multe ori trecut cu vederea.

Asta ne învață kinetoterapia, faptul că mișcarea este cea mai naturală și eficientă formă de menținere a sănătății și de recuperare a afecțiunilor medicale.

Iată câteva mărturii de-ale pacienților:

Am făcut kineto acum 2 ani la recomandarea fiicei mele. Mǎ durea spatele în zona lombarǎ. Mi s-au recomandat 3-4 sǎptǎmâni de kineto şi masaj. M-a ajutat faptul că am avut un kinetoterapeut personal care îmi explica cum sǎ fac mișcările şi mǎ supraveghea de la începutul antrenamentului până la final. Durerea a disparut chiar dupǎ o sǎptǎmânǎ. Mai apoi am continuat sǎ fac sport acasǎ, achiziționându-mi o bandǎ de alergat și o bicicletă electrică şi ridicând greutǎți. Aş mai face oricând kineto dacă aş considera că am nevoie, momentan mă descurc singură cu ce am învățat.

Brîndușa R., 50 de ani

Am început kinetoterapia din martie, anul trecut din cauză că aveam discuri intervertebrale și mă durea spatele foarte tare. Pe lângă asta, stăteam și foarte mult la calculator, lucrând în IT, 6-7 ore stăteam jos. Durerile au dispărut după câteva luni, dar mi-am schimbat și stilul de viață. Înainte când lucram, stăteam în aceeași poziție cam 2-3 ore, iar acum la maxim o oră mă ridic și fac o pauză de 15 minute. La schimbarea stilului de viață a contribuit mult kinetoterapia, pentru că prin ea am înțeles ce înseamnă de fapt un stil de viață sănătos. Mi-am dat seama în timp ce veneam la kinetoterapie și vedeam cât de greu mi-e să fac unele exerciții că stilul meu de viață nu era așa ok. Înainte de kineto, mergeam la sală, dar nu mergeam constant, iar dacă eram de exemplu plecat o săptămână undeva sau câteva zile și îmi întrerupeam ritmul, nu mă mai țineam. Mergeam o lună, două și gata. Din nou trebuia să-mi regăsesc motivația să reîncep. Iar venind aici, mă simțeam într-un fel obligat, pentru că depinde cineva de tine să vii, fiindcă ți-ai dat cuvântul să vii la o oră respectivă de câteva ori pe săptămână și atunci vii. La sală nu te caută nimeni, poți face ce vrei tu. Aici trebuie să îți asumi că trebuie să vii.

De câteva luni, nu mă mai doare spatele deloc. Au intervenit alte dureri mai ușoare, la umăr și la genunchi, dar astea trec. Am observat cu timpul, de când am venit la kineto că sunt mai flexibil și mai puternic în general. Și încă ceva ce mi se pare foarte important e că aici, comparativ cu sala, faci exercițiile corect și știi că le faci corect. Recomand terapia, în special oamenilor care nu sunt disciplinați destul de mult încât să se țină de sport și să-l facă constant. Mai ales dacă vor să facă corect.

Sergiu, 33 de ani

Ce este de fapt kinetoterapia?

Kinetoterapia este acel domeniu care studiază mecanismele neuromusculare și articulare ale organismului uman, le evaluează și le îmbunătățește, cu scopul reluării activităților normale și îmbunătățirii calității vieții. În multe afecțiuni, kinetoterapia este recomandată ca unic tratament, fapt ce dovedește utilitatea ei și efectele sale benefice.

Kinetoterapia se realizează sub îndrumarea unui specialist, numit kinetoterapeut. Acesta, prin intermediul diferitelor mișcări, al exercițiilor variate, terapiei manuale, sfaturilor, ajută pacienții să gestioneze și să reducă durerea de care suferă, precum și să își îmbunătățească funcțiile motorii. Toate aceste tehnici grăbesc recuperarea, rolul lor fiind să redea independența pacienților cât mai curând și pentru cât mai mult timp posibil. De asemenea, sunt utile și pentru persoanele care doresc să prevină, nu doar sa trateze. Acesta se numește scop profilactic.

Kinetoterapia din perspectiva unui kinetoterapeut:

Rolul terapiei este de a ajuta pacientul la reluarea activităților pe care era capabil să le efectueze înainte de boală și la redobândirea independenței funcționale.

Practic, kinetoterapia pune corpul în mișcare din cap, până la degetele de la picioare, folosindu-se de exerciții fizice personalizate cu greutatea corpului sau echipamente personalizate

Terapia prin mișcare este arma principală în tratarea durerii.

Florin Vidican, kinetoterapeut cu peste 6 ani de experiență

Kinetoterapia profilactică

Importanța kinetoterapiei este adeseori subestimată de majoritatea oamenilor. Și anume, cei mai mulți oameni ajung să meargă la kinetoterapie din cauza unor probleme specifice sau chiar grave, la recomandarea medicului. Însă, o anumită ramură a kinetoterapiei se numește profilactică și se ocupă de menținerea și îmbunătățirea sănătății și în special de prevenirea posibilelor probleme. Un aspect de luat în considerare, este că prevenirea problemelor este mult mai simplă decât tratarea lor.

Mai mult decât atât, kinetoterapia contribuie și la starea de bine a pacienților, deoarece mișcarea determină secreția de endorfine (hormonul fericirii).

De asemenea, acest tip de terapie, ajută la buna funcționare sau chiar la recuperarea mai multor afecțiuni sau părți ale organismului la care nu ne-am gândi. De exemplu, la boli cronice, cum ar fi diabetul, la mușchii de la nivelul gurii și alte astfel de probleme, iar explicația medicală este dată de către specialiști în interviurile de mai jos.

Stresul de asemenea, poate fi redus prin kinetoterapie. Cu toții ne confruntăm zilnic cu diverse situații care ne produc îngrijorare, ne fac să ne simțim presați de timp, iar asta contribuie la stres, care pe termen lung poate înrăutăți starea de sănătate. Florin Vidican, specialist în kinetoterapie, explică legătura dintre stres și mișcare: „Kinetoterapia, în mod special terapia prin mișcare, ajută foarte tare în reducerea stresului tocmai pentru neurochimicalele produse în timpul mișcării, și anume neuroștiința a arătat câte neurochimicale benefice sunt produse atunci când facem mișcare, indiferent de ce fel de mișcare, cu atât mai mult mișcarea ce implică sistemul aerob și anume să fie un efort cu consum de oxigen.”

Fiind conștienți de importanța prevenirii problemelor medicale prin mișcare, poate ne întrebăm ce fel de antrenamente se practică în kinetoterapie, așa că am Ioana Apopei, kinetoterapeut ne răspunde la ce întrebarea ce presupune un antrenament de fitness medical “Sunt oameni care vin cu anumite obiective, nu neapărat pe partea de slăbit, ci să devină mai puternici sau să-și crească forța musculară, sa-și crească musculatura și în funcție de ce obiective își aleg, tu îți gândești antrenamentele să fie progresive pe un termen mai lung, adică nu te gândești doar pe luna asta, ci uite, anul ăsta ar trebui să ajungem aici ca să îți atingi obiectivele, iar pe lângă asta te uiți și vezi tiparele omului, ce funcționează, ce nu funcționează. Mă refer la partea de mișcare și în funcție de asta gândești antrenamente cu exerciții, care de exemplu dacă vrea să își crească musculatura, să îl ducă în direcția asta. Deci depinde de obiectiv”.

Sunt mulți pacienți care au probleme cu spatele sau articulațiile, care nu le permite ridicarea de greutăți. Însă, după o perioadă de antrenamente medicale sub supravegherea unui kinetoterapeut, aceștia reușesc să ridice un număr tot mai mare de greutăți, devenind poate chiar mai rezistenți decât cei sănătoși. Explicația e simplă, e perseverența și răbdarea, „E același principiu pentru care mulți din sălile se sport, chiar dacă fac prostii foarte mari, adică au forme foarte greșite din punct de vedere a execuției exercițiilor, nu se accidentează. Și e același principiu pe care funcționăm și noi, și anume principiul progresivității. Dacă faci ceva prost, dar totuși iei greutăți mici și ușor, ușor, crești greutățile respective, sunt foarte mici șansele de accidentare. La fel e și pentru cei accidentați, deși noi îi învățăm forma ideală pentru ei în care să execute mișcarea respectivă, același principiu al progresivității îl păstrăm.” – Florin Vidican

În ultima perioadă, numărul oamenilor care încep să meargă la kinetoterapie, chiar dacă nu au o problema acută, a crescut, pentru că sunt conștienți că mișcarea din activitățile zilnice nu e îndeajuns pentru a preveni problemele provocate de sedentarism. De asemenea, mulți care merg la kinetoterapie pentru rezolvarea unei probleme, rămân la partea de fitness, pentru că au înțeles că e nevoie să integreze sportul în viața de zi cu zi, după cum spune și Ioana, “Eu aș zice că da, numărul oamenilor care fac kinetoterapie preventiva a crescut. În ideea în care toată lumea avut ceva la un moment dat, o durere de spate sau o problemă, dar ajung să vină la un moment dat, pentru că își dau seama că trebuie să facă ceva legat de asta înainte să se înrăutățească, deci și în cazul lor e o idee de prevenție. Și așa vin mulți care rămân apoi la partea de fitness medical, pentru ca înțeleg că mișcarea trebuie făcută constant.”

De ce ajuta atât de mult kinetoterapia?

După cum a spus și Ioana, “Cel mai simplu răspuns este că noi pentru mișcare am fost făcuți și în ultima vreme toată lumea și tot ce se dezvoltă, se dezvoltă înspre cât mai mult sedentarism. Și atunci, de acolo apar problemele, dar de fapt rezolvarea e simplă, e mișcarea.”

La nivelul articulațiilor, în niște capsule se află un lichid, care în timp scade și astfel se deshidratează articulațiie, iar ceea ce influențează producția de lichid, e mișcarea. De multe ori când se ajunge într-o situație în care articulațiile rămân fără lichidul respectiv, se recomandă să stai în repaus și așa degenerează situația. Iar soluția e simplă, după cum explică și doamna kinetoterapeut “În majoritatea cazurilor, terapia prin mișcare aduce rezolvarea și în ceea ce privește durerile, și în ceea ce privește problemele acute, pe partea inflamatorie cu artrite, cu poliartrite, cu partea de reumatism. Și acolo tot mișcarea e necesară în unele cazuri, în unele nu, în unele se intervine prin poziționări și repaus, dar în majoritatea cazurilor prin mișcare rezolvi.”

Ioana Apopei este un kinetoterapeut cu peste 3 ani de experiență, iar în urma unui interviu a explicat cum a început să lucreze în acest domeniu. Și-a dorit mereu să lucreze în medicină, dar pregătirea pentru facultate a descurajat-o. În schimb, a fost atrasă de kinetoterapie, așa că a început facutlatea în domeniu acesta. Văzând despre ce este vorba, și-a dat seama că mai mult decât partea teoretică învățată la facultate, o va ajuta voluntariatul. Astfel, acolo și-a pus bazele pentru ceea ce face astăzi, după cum spune și ea: “La facultate înveți partea teoretică, care te ajută 10%, dar nu înveți cum să pui mâna, iar această specializare cuprinde și manualitate și lucru cu pacientul față în față și nu te învață nimeni asta. Înveți doar lucrând cu oameni și printre oameni. Deci ce am învățat mai mult a fost după facultate.”

Cea mai comună afecțiune

Cea mai comună afecțiune pe care o au pacienții este durerea lombară joasă. E afecțiunea cea mai întâlnită la nivel global, după cum susține și studiul celor de la NIH. Despre asta vorbește și Florin Vidican, “Cu cât vârsta e în creștere, cu atât și șansele de a avea o durere lombară joasă sunt tot mai mari. E aproape imposibil să ajungi până la 30 de ani și să nu fi suferit măcar o dată o durere lombară joasă, cam așa e de des întâlnită.” Deși e surprinzător, între această durere și faptul că oamenii lucrează de la birou într-o poziție greșită timp îndelungat, nu este vreo legătură, după cum explică specialistul: „Nu sunt niște legături directe, de cele mai multe ori e multifactorială cauza. Nu este o cauză exactă, adeseori sunt mai mulți factori implicați.”

Care este diferența dintre fizioterapie și kinetoterapie?

Între kietoterapie si fiziokinetoterapie se poate crea cu ușurință confuzie, de aceea e de folos să înțelegem diferența și rolul fiecăreia. Kinetoterapeutul Florin Vidican explică de unde a pornit confuzia oamenilor legată de acest subiect și diferența dintre cei doi termeni: „Partea asta cu fiziokinetoterapie a fost la un moment dat o inducere în eroare legată de cei de la Universitatea de Medicină și Farmacie, ei erau fiziokinetoterapeuți, iar cei de la Babeș de la sport, erau doar kinetoterapeuți și asta a cauzat un mare amalgam, care s-a rezolvat cu Colegiul kinetoterapeuților din România. Toți sunt fizioterapeuți practic. Kinetoterapia include partea de mișcare, iar fizioterapia reprezintă aparaturile care se folosesc în fizioterapie cu laser, curenți, ultra sunete, unde scurte și alte aparate. Asta e partea de fizioterapie.”

Kinetoterapia nu este este îndeajuns

Kinetoterapia nu înlocuiește celelalte elemente care contribuie la un stil de viața sănătos. Mișcarea este una din cărămidele care stau la fundația sănătății, însă nu e singura. Pe lângă aceasta mai e nevoie de odihnă și de o alimentație nutritivă, după cum a răspuns și Florin Vidican la întrebarea dacă pe lângă kinetoterapie mai e nevoie si de alimentație sau odihnă pentru recuperarea unui pacient, „E clar că merg mână în mână. Pentru mine top 3 e în felul următor: pe primul loc e somnul, odihna, nu neapărat în ce poziții trebuie să dormi, ci să ai măcar șapte ore de somn și să fie pe cât posibil aceleași ore de culcare și aceleași ore de trezire, să fie un program, pentru ca corpul să se obișnuiască cu programul respectiv, pe locul 2 fiind nutriția, clar e mega important ce mănânci. În recuperare, noi le recomandăm pacienților să încerce pe cât posibil să fie într-un surplus proteic, pentru ca structurile respective să se recupereze mai repede. Iar pe locul 3 vine abia kinetoterapia sau mișcarea.”

Experiența kinetoterapiei din perspectiva pacienților

Și în cazul pacienților cu diagnosticați cu diabet, kinetoterapia are un efect benefic asupra sănătății lor. Deoarece, diabeticii tind să aibă prea multă glucoză în sânge, iar atunci când mușchii lucrează, aceștia consumă glucoză. Cu cât efortul depus este mai mare, cu atât consumul de glucoză crește, ceea ce înseamnă că glicemia scade. Însă aici trebuie lucrat cu multă atenție, pentru a preveni o scădere sau o creștere prea bruscă a glicemiei. De aceea e bine să lucrezi cu un kinetoterapeut, pentru că știe cum să organizeze planurile de antrenament. Efortul trebuie dozat în așa fel încât să se consume doar zahărul în exces. Acesta trebuie făcut cu moderație pentru a evita complicațiile (hipoglicemiile sau hiperglicemiile). Antrenamentul va cuprinde exerciții cu elemente de forță și viteză, dar de scurtă durată, intercalând exerciții de respirație care ajută arderile.

Eu spre exemplu, am 19 ani și am diabet zaharat de tip 1, iar de o perioadă am început să merg la kinetoterapie, nu pentru că avem o problemă gravă de rezolvat, ci pentru a-mi îmbunătăți starea de sănătate, echilibra glicemiile și preveni alte afecțiuni. Iar după mai bine de două luni, pot spune că am observat o îmbunătățire clară. Glicemia s-a echilibrat, nu mai am atât de multe fluctuații, care pentru diabetici sunt periculoase, iar doza de insulină s-a redus considerabil. Mai mult, am învățat să adopt un stil de viață sănătos, integrând mișcarea în programul săptămânal.

Esther Borz, o femeie de 31 de ani ne povestește experiența ei medicală, în care kinetoterapia a jucat un rol important:

“În luna martie 2023 a trebuit să fiu operată la genunchiul stâng, fiind făcute două proceduri, medializare și distalizare TT cât și reconstrucție ligament patelofemural medial. După procedură mi s-a recomandat kinetoterapie și fizioterapie pentru 3 luni de zile. La 2 săptămâni după intervenție am început ședințele de kinetoterapie, plus ședințe de alternative gravitațional treadmill. (Banda de alergare antigravitațională, încercând să fac pași cu doar 20% din greutatea corporală). Ședințele de fizioterapie nu au putut fi începute concomitent, pentru că zona era prea inflamată.

Ședințele de kinetoterapie se desfășurau de 5 ori pe săptămână , câte o ora pe zi. Plus încă 30 minute de banda alergare antigravitațională. Aveam un kinetoterapeut desemnat, mereu cu aceeași persoană, ca să putem avea parte de progres maximizat. Două luni mai târziu, am început și cu ședințele de fizio, ce presupuneau atât terapie manuală cât și terapie cu aparate gen Tecar, Game Ready (drenaj limaftic la 0 grade pe piciorul operat). Am avut nevoie 4 luni de cârje iar în total 8 luni de kinetoterapie ca să am un umblat normal, fără dureri și fără șchiopătat.

Consider că operația a fost soluționarea a 50% din problemă, cealaltă jumătate fiind acoperită de kinetoterapie și fizioterapie. Cu siguranță mi-a impactat viața și calitatea acesteia și sunt absolut convinsă că fără kinetoterapie nu aveam acum o viața normală. Am învățat așa de multe în aceste 8 luni , încât aș dori să continui cu ședințele de kinetoterapie în scop profilactic. Nu doar pentru genunchiul afectat, cât pentru întreg corpul.”

sursa imaginii