Cu sinceritate, considerăm de la sine înțeles că jocurile video sunt o formă de artă. De la primul joc apărut, “Tennis for Two”, până la jocuri din ziua de azi cum ar fi „God of War”, elementele artei au devenit un criteriu principal când vorbim de creearea acestora. Jocurile video au evoluat în opere complexe care îmbină designul grafic, povestirea interactivă și muzica într-un mod unic.
Într-o lume în care arta își găsește expresia în diverse forme, de la pictură la cinematografie, jocurile video se disting prin capacitatea lor de a crea experiențe interactive și imersive. Nu numai că ele combină elemente vizuale și auditive de înaltă calitate, dar oferă și jucătorilor oportunitatea de a deveni parte integrantă a poveștii. Această combinație de inovație tehnologică și creativitate artistică justifică includerea jocurilor video în sfera artelor contemporane.
În 1983, revista de jocuri video Video Games Player a declarat că jocurile video “sunt la fel de mult o formă de artă ca orice alt domeniu de divertisment”. Trebuie recunoscut faptul că nu toate jocurile sunt menite sau au scopul de a fi valorificate ca o artă. De exemplu, între designeri și artiști există o diferență foarte reală, care, la nivel de bază, este cea dintre artizanat și artă. În cazul în care toate jocurile sunt proiectate, nu toate proiectele sunt artă. Designul poate fi creativ și artă, dar este o meserie în mod implicit. Artiștii creează cu intenția de a crea artă, iar designerii creează cu intenția de a-și vinde designul. Ca să ne referim la un joc care este menit pentru artă putem lua în considerare jocul “Journey” apărut în 2012. Elementele artistice vizuale din Journey au fost create și prezentate prin viziunea și măiestria mai multor artiști, mai degrabă decât prin contribuțiile a zeci de artiști, ceea ce asigură un stil artistic foarte consistent și o calitate artistică excelentă. De fapt, acestea sunt integrate în gameplay și narațiune în mod coeziv pentru a crea un spațiu de poveste dinamic și coerent pentru imersiunea și implicarea emoțională a jucătorilor. Nisipul, lumina soarelui, culorile călduroase, induc jucătorului o stare de calm și pace, ca un spațiu de refugiu și de izolare față de gălăgie. Aceste elemente vizuale de liniște sunt văzute ca o interpretare a temei jocului, călătoria omului în viață și moartea inevitabilă.
Faptul că unele jocuri oferă capabilitatea celui care joacă de a putea lua decizii și de a schimba cursul jocului, de a lua o rută diferită, este un element de putere și control, care până la urmă reprezintă personalitatea fiecăruia și modul în care luăm decizii diferite. “Detroit: Become Human” este un joc video de aventură interactivă lansat în 2018. Jocul este cunoscut pentru povestirea sa complexă, interactivitatea profundă și explorarea temelor etice și filosofice legate de inteligența artificială și umanitate. Când vorbim de “Detroit: Become Human”, vorbim de o poveste care are o diversitate enormă de decizii pe care fiecare jucător le ia. O diversitate care contribuie la 85 de ending-uri diferite. Este puțin probabil ca ending-ul tău și al prietenului tău să coincide, pentru că fiecare suntem personae diferite cu trăiri, experiențe și decizii diferite. Această structură complexă de povestire nu doar că demonstrează valoarea artistică a jocului, dar și implică jucătorii într-un mod unic, oferindu-le sentimentul că au un impact real asupra lumii și poveștii jocului. Această interactivitate profundă creează o legătură emoțională puternică între jucători și personaje, similară cu cea pe care o simt cititorii față de personajele dintr-un roman sau spectatorii față de protagoniștii unui film.
Consideram muzica o formă de artă. Muzica se regăsește și în jocuri și chiar este un factor important. Atunci de ce nu am considera jocurile o forma de artă? Coloanele sonore ale unor jocuri precum “The Witcher 3: Wild Hunt” sau “Elden Ring” sunt compuse de muzicieni talentați și au fost recunoscute cu numeroase premii pentru munca și calitatea lor. În “The Witcher 3: Wild Hunt”, coloana sonoră, compusă de Marcin Przybyłowicz, îmbină elemente tradiționale slavice cu orchestre moderne pentru a crea o atmosferă autentică și imersivă. Fiecare piesă muzicală este adaptată diferitelor regiuni și evenimente din joc, de la câmpiile liniștite din Velen, până la luptele intense împotriva inamicilor. De exemplu, tema din meniul principal “Geralt of Rivia” este prima piesă pe care o aude jucătorul la începutul jocului. Meniul este animat cu Geralt meditând lângă foc în timp ce un intro instrumental se estompează ca și cum ar fi calmul dinaintea furtunii. Apoi, orchestra se alătură, prefigurând prin tonalitatea sa minoră drumurile din aventura lui Geralt. Tobele anunță o introducere eroică și curajoasă a lui Geralt, urându-i bun venit jucătorului în lume și în personaj. Restul piesei rămâne orchestrală, acompaniată de hurdy-gurdy și lira bizantină, care introduc jucătorul în tonurile slave ale jocului. Impactul muzicii din jocuri video nu se limitează doar la contextul jocurilor.
Multe dintre aceste coloane sonore sunt interpretate în concerte live, precum coloana sonoră a jocului ”Elden Ring”, performată de Elden Ring Symphonic Adventure. Aceste evenimente atrag mii de spectatori din întreaga lume și sunt o dovadă a valorii artistice a muzicii din jocuri video. Compozitorii de muzică pentru jocuri sunt adesea recunoscuți și premiați în cadrul unor ceremonii prestigioase, cum ar fi premiile BAFTA sau Game Awards, relevând importanța și recunoașterea lor în domeniul artistic.
Este adevărat că multe jocuri sunt produse cu intenția de a maximiza profitul, adesea prin intermediul mecanismelor de microtranzacții, DLC-uri și alte strategii de a face bani. Jocurile gratuite, dar care îți cer opțional bani, în cel mai rău caz pay2win, și lansările anuale de titluri populare pot întări ideea că industria este concentrată mai mult pe profit decât pe artă. Exemple precum seria “FIFA” sau “Call of Duty”, deși extrem de populare și de succes financiar, sunt adesea criticate pentru lipsa de inovație artistică și repetitivitatea lor.
Cu toate acestea, restrângerea întregii industrii a jocurilor video la aceste exemple ar fi o greșeală. La fel cum există filme de box office și albume pop produse în masă, există și filme de artă și muzică indie care sunt apreciate pentru valoarea lor artistică. În mod similar, jocurile video nu fac excepție de la această diversitate. Există numeroase jocuri care sunt dezvoltate cu o atenție deosebită la detalii artistice, povestire profundă și inovație creativă. “Celeste”, este un joc platformer dezvoltat de Matt Makes Games. Pe lângă gameplay-ul său provocator și mecanicile inovative, “Celeste” se remarcă prin povestea sa profundă, reprezentarea bolilor mintale și acceptarea de sine. Fiecare nivel este atent construit nu doar pentru a oferi provocări jucătorilor, dar și pentru a servi narațiunii și dezvoltării personajelor. “Celeste” a fost nu doar un succes comercial, dar a câștigat și numeroase premii pentru designul său și impactul său emoțional, demonstrând că jocurile video pot fi și opere de artă cu un mesaj profund.
Jocurile video merită să fie recunoscute ca o formă de artă datorită designului vizual impresionant, povestirii interactive și muzicii de înaltă calitate. Deși există sceptici care văd în ele doar produse comerciale, numeroase exemple arată că acestea pot depăși simpla divertisment și pot atinge niveluri artistice înalte. Prin combinarea acestor elemente, jocurile video oferă experiențe unice care merită aprecierea și recunoașterea în lumea artei.
Recunoașterea jocurilor video ca formă de artă nu este doar o chestiune de etichetă, ci are implicații semnificative pentru modul în care percepem și valorizăm cultura digitală. Acceptarea lor ca artă deschide noi oportunități pentru dezvoltatorii de jocuri, care pot explora teme și stiluri inovatoare fără constrângeri comerciale excesive. De asemenea, aceasta poate schimba atitudinea publicului larg, încurajând o apreciere mai profundă și o înțelegere mai nuanțată a acestui mediu complex. Într-o lume în continuă schimbare, recunoașterea jocurilor video ca artă reflectă evoluția percepțiilor noastre culturale și capacitatea noastră de a îmbrățișa noi forme de expresie creativă.
http://www.paolacarbone.com/traduzione/GameArt_eng%20-%20Bittanti.pdf
https://www.forbes.com/sites/berlinschoolofcreativeleadership/2015/10/13/an-argument-that-video-games-are-indeed-high-art/?sh=584906ae7b3c
https://en.wikipedia.org/wiki/Video_games_as_an_art_form
https://timecontroller.me/2013/02/05/why-can-journey-be-considered-as-an-art-game-in-terms-of-aesthetics/
https://en.wikipedia.org/wiki/Detroit:_Become_Human
https://paulokawanishi.medium.com/can-i-become-human-in-detroit-self-assessment-in-gaming-7ebe0a1ef799
https://www.gamebanshee.com/news/126800-elden-ring-composer-interview.html
https://medium.com/@atharv.vohra/a-relatively-formal-analysis-on-the-sounds-of-the-witcher-3-wild-hunt-2c10aeac0a10
https://www.thegamer.com/video-games-live-service-profit-core-audience/
https://www.promly.org/post/analysis-of-celeste-by-extremely-ok-games
