,,M-a prins de gât și a strâns cât de tare a putut. În secundele alea speram să mor ca să nu mai simt nimic. Mă privea în ochi și zâmbea observând teama care îmi invada chipul. Într-o zi, mi-am luat inima în dinți și am plecat.
Lunile care au succedat despărțirii au devenit un coșmar real. Astăzi se împlinesc 2 ani de la ultimul mesaj de amenințare primit. Încă îmi e frică să merg la facultate, la magazin, pur și simplu să trăiesc.”
În România, conform Legii 217/2003, Art. 3 “violența domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.”
Violența domestică răsfrântă asupra femeilor nu iartă pe nimeni indiferent de meserie, studii sau experiență. Organizația Mondială a Sănătății estimează că în jur de o tremie din femeile din întreaga lume sunt victime ale unor acte de violență și resimt traumele lăsate în urma lor pe tot parcursul vieții.(OMS, 2018)
Experiențele de abuz sunt strâns legate de o serie de dezechilibre emoționale. Societatea românească mai are mult de învățat în ceea ce privește empatia și simțul civic, multe dintre victime lovindu-se de un zid brutal în căutarea de ajutor, mai ales când violența ia forma manipulării și torturii psihologice.
Conform studiului realizat de Kavita Alejo în 2014, ,,Long-Term Physical and Mental Health Effects of Domestic Long-Term Physical and Mental Health Effects of Domestic Violence’’ femeile care au fost supuse abuzului sunt predispuse să experimenteze sentimente de neajutorare, stimă de sine scăzută și deznădejde pe tot parcursul vieții. Depresia și anxietatea afectează toate aspectele vieții, de la performanța profesională la relațiile familiale și sociale. (Kavita Alejo, 2014)
La locul de muncă, aceste tulburări reduc semnificativ productivitatea și capacitatea de concentrare, ducând la performanțe scăzute și la dificultăți în menținerea unui parcurs profesional stabil. Extenuarea lasă urme adânci în calitatea vieții și în stabilirea priorităților în viață. Tata obișnuia să îmi spună că femeile sunt neîndreptățite pentru cum se derulează viața și că de obicei ele duc în spate cele mai mari sacrificii când vine vorba de balanța carieră-relație, de la acceptarea la un loc de muncă, la conceperea unui copil și gestionarea emoțiior din familie.
Pe plan social, aceste tulburări îngreunează menținerea relațiilor interpersonale sănătoase. Pentru cele mai multe victime, restabilirea echilibrului este o misiune foarte grea. Încrederea știrbită în oameni și starea de alertă continuă creează un mediu propice pentru izolarea și condensarea emoțiilor. De asemena, stigmatizarea și judecata oamenilor descurajează căutarea ajutorului sau a unor noi parteneri.
Femeile sunt enervante.
Sigur a vorbit aia mult și el s-a saturat.
Lasă că ea l-a adus în punctul ăla
Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează dinamica întâlnită de multe victime în încercarea de a exprima ceea simt. Societatea românească și patriarhatul orbitează în jurul comportamentelor acceptate în funție de gen, femeia luând forma unei flori, iar bărbatul o forță care poate să rupă sau să calce în picioare floarea pentru simplul fapt că era în drumul lui.
Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că, „în primele 3 luni din 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 2,4%, faţă de primele 3 luni ale anului trecut, de la 13.307 la 13.628. Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 2.507 sunt bărbaţi, 9.641 femei, iar 2.262 minori”.(News.ro, 2024).
Multe victime nu declară abuzurile domestice din cauza unor motive interconectate, printre care se numără frica de răzbunare din partea agresorului. Această frică este alimentată de manipularea și amenințările directe sau implicite ale abuzatorului, care adesea promite consecințe grave dacă victima îndrăznește să vorbească. Manipularea agresorului crează o percepție distorsionată aspra realității iar victimele riscă să creadă că este vina lor. În multe cazuri, agresorii controlează aspecte esențiale ale vieții victimelor, cum ar fi resursele financiare, locuința și chiar relațiile sociale, ceea ce face dificil pentru victime să găsească o cale de ieșire, aceste aspect fiind dezbătute în studiul realizat de în studiul ,,Measuring the Effects of Domestic Violence on Women’s Financial WellBeing”, care rămâne relevant și în prezent. (Adrienne E. Adams, 2011)
Sentimentul de neputință și lipsa de încredere în instituțiile care ar trebui să le protejeze reprezintă un alt factor important. Multe femei nu au încredere că poliția sau alte autorități vor acționa eficient pentru a le proteja, iar uneori experiențele negative anterioare cu aceste instituții întăresc această percepție. De asemenea, sistemul juridic poate părea intimidant și complicat, descurajându-le să caute ajutor. Plângerile care trebuie depuse regulat adâncesc traumele obligând victima să retrăiască amintirile de fiecare dată.
Conform unui studiu realizat de Fundația Vodafone România în anul 2024, 70% dintre români cunosc cazuri de violență domestică, însă doar 4% au anunțat autoritățile.(Fundația Vodafone România, 2024)
Dacă și tu treci printr-o experiență similară, îmi doresc să știi ca nu ești singură. Este important să știi că există speranță și ajutor. Nimeni nu merită să trăiască în frică sau suferință. Numeroase organizații precum Centrul Filia, Asociația Anais, Asociația Atena Delphi sau Agenția Națională pentru egalitate de șanse între femei și bărbați sunt aici pentru a te sprijini.
Fiecare pas pe care îl faci spre a cere ajutor, indiferent că informezi o prietenă, părinții sau autoritățile este un act de curaj și un pas important spre vindecare. Sprijinul este disponibil și poți să trăiești viață mai bună, eliberată de abuz!
Impactul devastator al violenței domestice asupra sănătății mentale și fizice a femeilor nu poate fi subestimat. Depresia, anxietatea, tulburările rezultate din cauza abuzurilor au consecințe profunde, afectând fiecare aspect al vieții victimelor, de la carieră la relațiile personale. Frica de răzbunare, stigmatizarea socială și lipsa de încredere în autorități contribuie la tăcerea multor victime. Este esențial să creăm un mediu guvernat de empatie și spirit civic și să tragem un semnal de avertizare pentru conștientizarea acestei probleme garve.
Oricine poate fi o victimă a violenței domestice, inclusiv tu, mama ta sau prietena ta cea mai bună.
https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/violenta-domestica/despre-violenta-domestica
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/violence-against-women