Ionuț Stănescu- Numele nu îți definește cariera

Ionuț (Giogio) Stănescu are 18 ani și este jucător în cadrul echipei de handbal HC Dobrogea Sud începând cu anul 2018. Elev la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța a reușit până în momentul actual să îmbine foarte bine educația și pasiunea pentru handbal. Drumul pe care îl parcurge în cariera de handbalist este pavat atât cu reușite cât si cu eșecuri care îl fac să se întoarcă pe teren mai devotat și mai ambițios decât la finalul ultimei reprize. Își petrece mare parte din timp pe teren, la antrenamente sau la sala, dar când vine vorba de timpul său liber care reprezintă un lucru important pentru el, dar ceva rar întâlnit, vrea doar să iasă cu prietenii, cei din afara handbalului pentru a se detașa și pentru a ieși din lumea competiției constante. 

Primii pași în lumea sportului

A început să practice handbal la 6 ani, perioadă în care a jucat pentru trei ani la categoria cea mai mică de vârstă. Interesul pentru acest sport a început totuși cu mult înainte, când după meciurile tatălui său mai arunca sau mai apăra câte o minge la poartă. Atunci voia să îi calce pe urme tatălui  și să devină portar, dar faptul că este stângaci l-a „obligat” să joace în teren, chiar dacă la vremea aceea nu înțelegea de ce nu poate să facă ceea ce îi place. După primele tangențe pe care le-a avut cu acest sport a plecat la Viitorul Constanța ca să joace de data aceasta fotbal, în poziție de portar, ceea ce la handbal nu i-a fost permis. În ciuda reușitelor pe care le avea cu echipa, dar și individual, fiind numit „cel mai bun portar”, alege la 14 ani să revină la handbal, deoarece acolo își vedea viitorul: „de la 14 ani, am decis să mă reîntorc la handbal, acolo mi-am văzut viitorul.”.  

“Voi fi mai bun decât el”

Astfel, la 14 ani își începe cariera la HCD în echipa de juniori, visul lui fiind în oarecare măsură influențat de cariera pe care până nu de mult a avut-o tatăl lui: „l-am văzut toata viața practicând sportul acesta, de mic am umblat prin săli de sport după el la meciuri, si mi s-a format aceasta dorință de a practica la rândul meu handbal.” Cu toate că pentru mulți a avea un părinte care a reușit înaintea ta înseamnă a trăi în umbră, ambiția îl face pe Giogio să vrea mai mult, să fie mai bun și chiar să îl întreacă pe tatăl său: „Desigur, o mai influențează și prin faptul că îmi oferă motivația de a deveni mai bun decât a fost el.”

Mândru să ne reprezinte țara

O persoană definită de ambiție pe teren cât și în viața de zi cu zi, despre Giogio pot spune că este dedicat sportului și persoanelor din jurul lui, prietenilor, familiei și echipei. Este o persoană mândră că își reprezintă țara și orașul din 2018, iar din 2020 fiind selectat la echipa de seniori a Constanței, unde a avut cele mai importante momente din cariera sa până în acest punct: „Deocamdată, în cariera mea de 4 ani de handbal, pot spune că mă mândresc cel mai mult de primele mele goluri în competițiile europene la 18 ani împotriva unor oameni pe care acum puțin timp ii vedeam la TV.” În calitate de jucător în echipa națională s-a bucurat de victorii împotriva Islandei, pe care România nu a învins-o niciodată până atunci „Meciul cu Islanda a fost victoria vieții mele”, Austriei, Serbiei, Poloniei și multe altele. 

Până la 18 ani a avut parte de multe victorii, dar bineînțeles că și învingerile au pus bazele carierei pe care o are azi, iar oricât de dureroase ar fi a învățat în timp să trateze cu calm ambele situații: „Când pierd, pe moment stau singur, refuz să vorbesc cu cineva, reiau filmul meciului și fac o scurtă analiză în capul meu, ce nu a mers și ce pot corecta. Când câștig, mă bucur de moment și de munca depusă, dar mereu îmi spun singur să nu mă mulțumesc cu atât pentru că mereu se poate și mai bine.”

Cariera de sportiv nu este ușoară și necesită dedicare, sacrificii  și timp pentru a atinge performanța. Face cu mândrie parte din lotul de seniori al echipei orașului în care s-a născut și pe care îl reprezintă peste hotare de aproape 3 ani de zile. Astfel, îi încurajează pe cei care doar ce pășesc în lumea sportului să facă totul din inimă și să nu se dea bătuți indiferent de obstacolele care apar pe parcurs: „Să facă sportul pe care l-au ales cu pasiune, deoarece dacă faci ceea ce-ți place o să reușești. Să se dedice și să fie pregătiți să facă sacrificii. Să nu se dea la o parte la primul eșec”.