Realitatea din spatele învățătorilor din România

La ora 8:00 sună clopoțelul care anunță începerea unei noi zile de școală. Copiii, unii cu chef de învățat alții mai somnoroși pășesc în clasă, acolo unde își ocupă fiecare locul în bancă. În clasă sunt întâmpinați de doamna învățătoare/domnul învățător, care pentru ei reprezintă un al treilea părinte pentru următoarele ore. Pe tărâmul matematicii, al literelor și al hărților fie geografice, fie istorice copiii au ocazia să se dezvolte intelectual și cultural cu ajutorul învățătorilor.

Adese ori învățătorii sunt criticați de către societate. Există câteva prejudecăți pe care unii oameni le au despre această meserie: salari mari deși nu fac nimic; vacanțe multe și tot se plâng de oboseală, nu e greu să ai grijă de câțiva copii. În spatele zâmbetului călduros al învățătorilor  se ascunde multă muncă, de la pregătirea planificărilor, materialelor până la capacitatea acestora de a gestiona o clasă.

Învățătorii DIN PREZENT

Școala modernă are nevoie de cadre didactice moderne. În era tehnologiei, învățătorii încearcă să îi facă pe elevi să înțeleagă lecțiile prin metode moderne, creative și interactive. „Încerc să îi organizez să lucreze cât mai mult pe grupe, să-i fac să coopereze, astfel să înțeleagă munca de echipă.”, spune Teodora Todor, învățătoare la Școala Gimnazială “Dr. Aurel Vlad” din Orăștie.

Spre deosebire de învățătorii din trecut, cei din prezent beneficiază de o varietate mai largă de materiale didactice, acest fapt fiind mai mult decât favorabil pentru elevi. Teodora Todor spune că internetul este mâna dreaptă a unui învățător care vrea să transforme o lecție simplă într-o lecție captivantă pentru elevi.

Învățătorii DIN trecut

Pe vremea comunismului, regulile erau mai stricte, iar învățătorii mai autoritari. Poza tovarășului Ceaușescu atârnată deasupra catedrei și uniformele erau la ordinea zilei. Activitățile extra școlare obligatorii depindeau de ordinele venite de la conducerea de atunci, partidul comunist.

Poză de grup, 1977

Valeria Todor, învățătoare ieșită la pensie, în vârstă de 79 de ani și cu 35 de ani vechime în învățământ povestește: „În trecut ca să ajungi învățător erau alte criterii, aveau prioritate cei care aveau apropiați în domeniu, sau cei care erau membri de partid, sau cine avea copil mic. Cu toate acestea salariile erau mici…” Când vine vorba de schimbările din învățământ, aceasta spune că erau mai puține decât acum, dar cu toate acestea, ea declară că:

„Statul ne tratează cu indiferență, munca noastră a fost mereu subapreciată”

Valeria Todor, învățătoare cu o vechime de 35 de ani

cum poți ajunge învățător

În România, poți ajunge învățător prin absolvirea unui liceu pedagogic sau prin prin obținerea diplomei de licență la o facultate acreditată de profil (Facultatea de Psihologie și Științele Educației).

Asemănător, în alte țări din Europa precum Malta, Danemarca, Spania, Luxemburg şi Ungaria, Țările de Jos și Islanda  nivelul minim de calificare pentru profesorii din învăţământul primar şi secundar este licența. În Cehia, Slovacia, Estonia, Finlanda, Suedia şi Serbia, Italia profesorii de la învăţământul primar trebuie să deţină o diploma de master sau altă echivalentă.

Fiecare dintre aceste niveluri de calificare este asociat cu o grilă de salarizare diferită. În aproximativ jumătate din toate sistemele educaţionale, profesorii primesc compensaţii financiare pentru calificări formale suplimentare.

Salariile, in crestere sau in scadere?

Salariile sunt fixate în funcție de vechimea de muncă, de grade și de examene. Potrivit informațiilor centralizate de rețeaua europeană, un profesor câștigă, în România, un salariu brut care evoluează lent, pe parcursul mai multor decenii de carieră, astfel:

La începutul carierei, un învățător câștigă un salariu brut anual de 39.504 lei (8.027 euro). După 10 ani de activitate, salariul brut anual ajunge la 50.897 lei (10.342), iar după 15 ani de activitate, salariul brut anual ajunge la 53.943 lei (10.961 euro). Salarizarea maximă este de 76.991 lei (15.644 euro) – salariu brut anual.

Cum privesc învățătorii situația?

Crina Todor, învățătoare la Școala Gimnazială “Dr. Aurel Vlad” din Orăștie, cu o vechime de 31 de ani spune: „Părerea mea este că slariile sunt plafonate, înghețate de cel puțin 5 ani, în contextul creșterii continue a prețurilor.”

Valentin Todor, învățător la Școala Primară Vaidei, cu o vechime de 22 de ani în învățământ declară: „Pe scurt, salariile sunt în creștere, din punct de vedere lingvistic, pentru că sună bine, dar puterea lor de cumpărare este în scădere. Guvernul nu este în stare să aplice legile în vigoare și încearcă să  fenteze educația cât poate. PIB, alocat prin lege, educației, este de 6%; ce oferă statul este 2,01%, anul acesta. Statistic este un învățământ performant, dacă ne gândim că funcționează cu mai puțin de jumătate din bugetul alocat de stat. Nu știu câți cunosc acest aspect, înainte de a emite păreri despre educația din România.”

Teodora Todor, învățătoare debutantă, în vârstă de 19 ani, spune: „Salariul este discutabil ca debutant, depinde mult de numărul de zile lucrătoare dintr-o lună.”

Valeria Todor, fostă învățătoare, spune că pensiile sunt mici.

ministerul educației vs. învățători

Le sunt ascultate părerile învățătorilor atunci când se iau decizii legate de schimbări în sistemul educațional? În martie 2022, ministrul Educației a anunțat că structura anului școlar 2022-2023 se va modifica. Semestrele vor fi înlocuite cu cinci module de învățare care vor fi alternate cu vacanțe. În prezent, se pare că inițiativa fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, nu bucură însă pe nimeni.

Învățătorii sunt de părere că „trecerea de la vechiul format la cel actual este neconcludentă și realizată după criteri ciudate. Sincer, de multe ori deciziile și schimbările sunt haotice, fără continuitate” a spus Valentin Todor. „Nu mi se pare o schimbare radicală, așa cum se spune, nu simt schimbări majore.”

Învățătorii se simt tratați cu indiferență și cu promisiuni neîndeplinite de statul român. „Mi se pare că nu se pune accentul pe educație”, a spus Crina Todor.

Învățătoare și învățător

Pe vremuri profesia de învățător era mult mai întâlnită în rândul bărbaților, decât al femeilor. Astăzi însă, se pare că este o profesie dominată de femei.

În România noțiunea de „prima mea învățătoare” este extrem de stereotipă, bărbații care predau în clasele primare fiind o raritate. Valentin Todor învățător de peste 20 de ani spune: „Nu mi se pare deloc o profesie numai pentru femei. În fiecare dintre învățători este câte un Ion Creangă.”

Procentul de învățătoare și învățători din România și alte țări din Europa
Infogram

Conform Eurostat, topul țărilor cu cel mai mare procentaj de bărbați învățători este ocupat de Turcia – cu 42% bărbați, Japonia – 35%, Danemarca – 31%, Grecia – 30%, Elveția – 18%- potrivit datelor de pe Eurostat.