Religia reprezintă un sistem complex de credințe, practici și valori care ghidează viața spirituală și morală a oamenilor, oferindu-le un sens al existenței . De-a lungul istoriei, religia a avut un impact profund asupra culturii, artei, politicii și relațiilor sociale, contribuind la formarea identităților individuale și colective. În societatea contemporană, religia continuă să joace un rol important, aceasta contribuie la crearea unor comunități unite prin valori comune.
În majoritatea cazurilor, bisericile facilitează diverse activități: tabere, pelerinaje, grupuri de studiu biblic, teatru religios, activități sportive, oferindu-le tinerilor oportunități de socializare, dezvoltare personală și aprofundare a credinței. Aceste activități promovează valorile religioase, și contribuie la crearea unui sentiment de apartenență, oferindu-le tinerilor un mediu în care își pot dezvolta atât aspecte spirituale, cât și sociale și creative.
Importanța religiei în Romania
În România, religia joacă un rol esențial în viața socială, culturală și morală a multor oameni, având o influență semnificativă asupra valorilor și tradițiilor naționale. Majoritatea românilor sunt creștini, iar biserica a fost un element important, mai ales în perioadele dificile ale istoriei în păstrarea identității culturale și spirituale.
Conform unui infografic despre credinţa religioasă în România, realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România, în cadrul proiectului Monitorul Social, 95% dintre cetăţenii României cred în Dumnezeu, se auto-consideră religioși 89%, iar 21% afirmă că merg săptămânal la biserică.. Ponderea celor care doresc ca guvernul să răspândească valorile religioase este de 46%, cei care consideră necesar sau foarte necesar referendumul viitor cu privire la definirea constituțională a familiei este de 27% .
Cum influențează creșterea într-o familie religioasă dezvoltarea identității unui tânăr
„Dezvoltarea identității unui individ este un proces complex, influențat de multiple dimensiuni, precum practicile parentale și contextul socio-cultural. În România, unde religia joacă un rol semnificativ în viața multor familii, aceasta poate oferi tinerilor un set clar de valori și principii morale care să le ghideze deciziile. Totuși, impactul religiei depinde de tipul de religiozitate practicat de familie.” explică psihologul Carina Matei
Creșterea într-un mediu religios poate influența tinerii din punct de vedere al formării valorilor morale, sănătății mentale și emoționale, dezvoltării identității personale și al relațiilor sociale. Astfel, ceea ce ne-a explicat psihologul este afirmat de către Alexandra Mihali, fiica unui preot ortodox:
,,Cu siguranță m-a făcut un om mai bun. Am învățat ce înseamnă răbdarea, iertarea și respectul față de ceilalți. Totodată, am învățat sa fiu recunoscătoare și să am mereu credință. De asemenea, am învățat importanța comunității și a sprijinului reciproc, lucruri care mi-au fost de mare ajutor în relațiile cu cei din jur.”
Totodată, ea afirmă faptul că deși s-a născut într-o familie religioasă nu a avut o viață mai diferită față de prietenii săi:
,,Să cresc într-o familie religioasă a fost mereu ceva normal pentru mine. Nu am avut o copilărie sau o adolescență diferită de prietenii mei, excepție fiind puținele dăți în care nu am putut să merg la unele petreceri sau ieșiri în oraș din cauza unei sărbători sau a unei activități în cadrul bisericii.”
,,Chiar dacă eu sunt mai familiarizată cu acest mediu, iar prietenii mei nu au fost învățați la fel ca mine în copilărie, nu au refuzat niciodată să încerce. De multe ori au venit cu mine la biserică sau la activități în cadrul bisericii și nu s-au simțit niciodată exteriorizați sau incomod, cu toate că nu este ceva uzual pentru ei. De aceea, consider că diferența dintre noi este doar nivelul de cunoștințe despre religie și obișnuință de a merge la biserică”
Da, tinerii continuă să fie credincioși
Aproape toți cei care au crescut în familii religioase continuă să fie la fel de credincioși sau cel puțin aproape la fel de religioși și în pragul maturității , atunci când nu mai sunt lângă părinți și sunt capabili să aleagă drumul pe care vor să meargă, luând propiile decizii.
,,Religia familiei mele face încă parte din viața mea și cred că așa va rămâne mereu.”
Mihali Alexandra, creștină ortodoxă ,18 ani
,,Da, religia face parte din viata mea și in prezent și planuiesc sa urmez acest drum toata viata și să ma botez în viitorul apropiat.”
Buda Bianca, creștină după Evanghelie, 19 ani
,,Da, este încă parte din viața mea pentru ca eu am ales asta.”
Romcea Andreea, creștină baptistă, 19 ani
Poate ne întrebăm dacă tinerii s-au simțit vreodată constrânși să urmeze practicile religioase în copilărie, ei bine putem afla faptul că singura constrângere poate exista doar în unele cazuri, prin mersul la biserica ci nu prin respingerea rugăciunii, postului sau a altor practici religioase:
,,Singurele dăți în care m-am simțit constrânsă dintr-un anumit punct de vedere au fost legate de mersul la biserică. S-a întâmplat să fiu prea obosită sau să nu mă simt în stare să merg și a fost nevoie de puțină insistență să am voie să rămân acasă.” – Mihali Alexandra
,,Nu m-am simțit constransa în vreun anumit fel până în prezent, și nu cred ca o voi face nici in continuare.”-Buda Bianca
,,În general nu , uneori trebuia să merg la biserică chiar dacă nu aveam chef.”-Romcea Andreea
Poate sau nu influența religia sănătatea mentală a unui tânăr
Vorbiind cu un specialist am aflat faptul că religia poate avea atât un efect pozitiv cât și unul negativ:
,,Cercetările științifice ne arată că religiozitea poate avea atât un efect pozitiv asupra sănătății mintale, cât și unul negativ – depinde de calitatea religiozității și a modului în care a fost modelată de către figurile relevante (i.e., părinți, bunici, prieteni, cler etc.), din viața tânărului până la un moment dat. Pe de o parte, religia poate oferi sprijin emoțional, un sens al vieții și strategii de a face față adversităților. Pe de altă parte, dacă religia este transmisă prin presiuni, vinovăție excesivă sau frică, aceasta poate amplifica anxietatea, rușinea sau conflictele interne.”
Acestea au fost răspunsurile persoanelor interveviate, în legătură cu regulile impuse de familie în legătură cu religia și cum a fost aceasta transmisă
,,Familia mea nu a fost niciodată strictă în ceea ce privește religia, dar principala lor intenție a fost să îmi formeze obiceiul de a merge la biserică cu fiecare ocazie.”-Mihali Alexandra
,,Nu consider că sunt reguli stricte, cu toate că e posibil ca altă religie sa contrazică asta. Pot spune cu siguranță că religia în care am fost crescuta m-a influențat într-un mod pozitiv 100%, deoarece sunt de acord cu ce presupune aceasta religie și cu învățăturile pe care ni le oferă și le consider corecte. Spre exemplu, religia mea interzice destul de multe lucruri printre care fumatul, ceea ce, nu doar ca nu este sănătos, ci si creează dependență, ceea ce nu este un lucru bun, din punctul meu de vedere.”-Buda Bianca
,,Nu au fost reguli stricte, am avut libertatea de alegere dar părinții au controlat unele anturaje de ale mele.” ( Am fost protejată de influențe nepotrivite)”-Romcea Andreea
Concluzii
,,În final, pe o notă pozitivă, observ că societatea devine tot mai deschisă față de sănătatea mintală a tinerilor, iar accesul tot mai larg la servicii psihologice de calitate poate oferi un sprijin esențial în explorarea întrebărilor profunde legate de sine și de lume. Totodată, domeniul psihologiei evoluează spre o abordare interdisciplinară, facilitând colaborări cu alte sfere, precum teologia. Astfel, o colaborare bună între psihologie și teologie cred că e extrem de favorabilă pentru situația României – o țară profund religioasă, dar totodată, în schimbare.”-declară psihologul
Auzind aceste declarații a tinerilor dar și a unui specialist, putem afirma faptul că religia poate avea o influență pozitivă asupra tinerilor, atunci când este integrată într-un mod echilibrat și deschis în viața unei familii. Totodată, colaborarea dintre psihologie și teologie reprezintă o oportunitate de a îmbina tradițiile spirituale cu metodele moderne de susținere a sănătății mintale. Printr-o astfel de abordare, tinerii pot fi încurajați să își găsească propriul drum, păstrând valorile morale transmise de familie, dar și explorându-și identitatea într-un mod autentic și liber.
