Reflectă notele inteligenta elevilor?
Din ce în ce mai mulți elevi și studenți încep să își pună întrebări asupra corectitudinii notelor școlare în reflectarea inteligenței personale.
De-a lungul timpului sistemul de evaluare prin note a fost privit ca un reper esențial al performanței academice și al aptitudinilor elevilor. Cu toate acestea, există o îngrijorare tot mai mare asupra afirmației:” Notele reflectă inteligența”
Cum se simte o notă mică pentru un elev/student?
De cele mai multe ori, când primim o notă mica, tindem sa ne demoralizăm și să ne judecăm. Am fost și eu pusă de multe ori in această postură si sincer, nu este un sentiment plăcut absolut deloc. Încă și acum i-mi amintesc momentele acelea din liceu în care, după un test toți colegii vorbeam între noi despre răspunsuri și despre ce am scris. Din când în când se mai întâmpla sa spun un răspuns greșit pe care l-am scris iar atunci colegii îmi spuneau :”Vai! dar e greșit! sigur nu îți da notă mare dacă ai scris așa.” În momentul in care ne aducea profesorul testele, îmi dădeam seama ca, colegii chiar au avut dreptate. Nu primeam nota mare și mult dorită si asta mă făcea să mă judec foarte tare. Îmi spuneam mereu: ”Cum colegii mei au reușit să ia așa note mari? Am eu o problemă? Nu sunt eu capabilă? Sunt mai deștepți ca mine?”. De cele mai multe ori, mă judecam și credeam că eu nu pot și ca nu voi avea niciodată note bune la respectivele materii, fapt care mă trimitea mereu la concluzia că, colegii mei sunt mai deștepți ca mine.
Dar, în aceste momente uitam complet de faptul că, eu mă descurcam mai bine ca ei la alte materii sau la alte activitați care nu țineau neapărat de școala.
Care sunt trăsăturile ce ne definesc, se află notele printre aceste trăsături?
Într-un studiu publicat de Libertatea.ro, aflăm că, notele nu sunt principalii factori care portretizează caracterul și inteligența unei persoane, respectiv a copiilor.
“Notele de la şcoală nu reflectă neapărat nivelul de inteligenţă al unui copil, sunt de părere psihologii. Dască acesta nu ia premiul întâi la sfârşit de an şi nu este bursier, nu înseamnă că este mai puţin isteţ decât alţii, notează publicaţia „Your Tango“. A demonstrat acest lucru psihologul Arthur Poropat, de la Universitatea Griffith, din Australia. Unele trăsături psihologice sunt mult mai relevante decât notele primite de copil la şcoală, susţine specialistul. Iată care sunt acestea: Este conştiincios, Este curios, Este deschis la minte, Are încredere în el.”
Cum influențează percepțiile și rezultatele notarea subiectivă?
Mai jos, am încercat să explorez în profunzime relația dintre notele școlare și inteligența elevilor prin două interviuri.
Primul interviu am decis să îl compun cu ajutorul unui elev pe nume Bogdan Alexandru din clasa a 12-a de la ” Colegiul Economic Transilvania” din Târgu Mureș.
Ai primit o notă mică la o evaluare la care chiar ai învățat și te-ai pregătit?
Da, am tras cu învățatul, dar parcă profesorul a avut o altă viziune asupra la ce am scris eu si nu mi a dat punctajul pe care eu l as fi considerat ca l-as merita.”
Te-ai simțit vreodată inferior colegilor datorită notelor?
Să recunosc, câteodată mă simțeam cam ,,la coadă” când vedeam că toți se bucurau de notele lor si eu acolo cu fata n jos.
Deci, sa înțeleg că te-a făcut să te îndoiești de tine o nota mica?
O notă proastă chiar mi-a dat un pic peste cap, m-am gândit: “Chiar nu m-am descurcat sau ce?”
Ai primit vreodată o nota mare, la o evaluare, pentru care nu te-ai pregătit sau nu ai învățat?
Am avut și momente când, fără să mă chinui prea mult, am dat peste teste la care mi a mers super ok. Parcă prea bine sa fie adevărat.
Ai primit vreodată o nota mare doar pentru că ești o persoana plăcută sau te plăcea profesorul?
Nu știu, nu cred că am primit vreo notă mare doar pentru că profesorul mă plăcea.
Cel de al doilea interviu, am decis că ar trebui să fie din parte unui cadru didactic. Astfel, am decis sa realizez un interviu impreună cu prof. dr. Maria Kozak, inspector școlar.
- Doamna inspector școlar, care ar fi, în opinia dvs., principala problemă a evaluării școlare?
Trebuie să spun că avem mai multe tipuri de evaluare: predictivă, formativă, sumativă. De asemenea, evaluarea poate fi orală, scrisă, prin portofoliu, proiect, studiu de caz etc. Dacă ar fi să identificăm principala problemă a evaluării școlare, aceasta ar fi legată de faptul că ea nu reflectă întotdeauna nivelul de competențe al elevului.
Care sunt cauzele pentru care evaluarea nu reflectă întotdeauna nivelul de competențe al elevului? Sunt profesorii subiectivi?
Nu este neapărat vorba de subiectivitatea evaluatorului. Evaluatorul este și el un om, căruia îi poate scădea vigilența, nivelul de concentrare după ce citește 30 de teze a câte 6-8 pagini fiecare sau, dacă ne raportăm la examenele naționale, un evaluator are de parcurs și de evaluat aproximativ 100 de lucrări într-un timp relativ scurt. Un alt factor care viciază evaluarea este neaplicarea corectă a baremului de evaluare. Sau, dacă privim dinspre candidat, este foarte posibil ca el să nu face dovada cunoștințelor pe care le are în acel moment, fie că vorbim de o evaluare curentă sau de un examen. Sunt foarte mulți factori care influențează starea de spirit a unui elev supus unei evaluări: emoțiile, starea vremii, puterea de concentrare scăzută, gestionarea defectuoasă a timpului etc.
Care este rolul evaluării?
Evaluarea are la bază identificarea nivelului la care se află elevul raportat la competenţele specifice ale disciplinei respective. Scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare, respectiv pentru stabilirea unor măsuri remediale. Nu se urmărește sau nu ar trebui să se urmărească o anumită ierahizare a elevilor, ci urmărirea permanentă a parcursului lor. Din păcate, de prea multe ori, nota este cea care stabilește ierarhii, nu competența concretă pe care o deține cel evaluat. Viața cerne mai apoi și contează ceea ce știi, nu ce note ai avut în liceu, facultate. Sunt elevi care nu au excelat în școală, dacă e să mă raportez strict la note, dar care au avut o inteligență emoțională foarte dezvoltată și care au ajuns să aibă cariere de succes. Și sunt elevi care au fost, cum se spune, de zece pe linie și care, mai târziu, s-au pierdut… Au fost buni teoreticieni, dar nu și buni practicieni.
Cum ar trebui să fie evaluarea, astfel încât evaluatorul să nu greșească?
Ar trebui să avem o evaluare standardizată, la fiecare disciplină. Aceasta ar elimina erorile. Desigur, cu itemi formulați corect, cu răspunsuri precise, lipsite de ambiguități și eventuale interpretări. Altfel spus, nota 10 să fie 10 și la Cluj și la Oradea și la Zimnicea. Nota 1, la fel.
Vă mulțumesc!
Și eu vă mulțumesc și vă doresc succes și inspirație în tot ce faceți!
Interviurile acestea mi-au stârnit și mai tare curiozitatea. Astfel, am decis să realizez un formular adresat profesorilor din fostul meu liceu.
Așadar, putem observa că din 193 de răspunsuri ale profesorilor, 85% au afirmat că notele i-au definit doar parțial.
84,5% dintre profesori afirma ca, uneori notele pe care le-au dat nu au coincis cu evaluarea lor proprie a elevului.
Cu toate acestea, 59,6% din profesori susțin că nu au fost în situația in care să se modifice o notă dată de ei după contestație.
82,3% recunosc că au greșit din când în când la evaluarea unor lucrări
Motivul principal pentru care 49,1% au greșit în evaluarea lucrărilor a fost dintr-o greșeală de calcul
Dintre cei 193 de profesori, 37,3% confirmă că, câteodată au fost surprinși plăcut de anumiți elevi care, conform notelor, nu promiteau un parcurs profesional spectaculos.
