Într-o lume în care conexiunile sociale sunt esențiale pentru succesul personal și profesional, mulți tineri se confruntă cu o provocare invizibilă: anxietatea socială. Această tulburare îi face pe tineri să experimenteze o frică intensă și persistentă în situațiile sociale, temându-se că vor fi judecați, respinși sau evaluaţi în mod negativ. În consecință, mulți tineri aleg să se izoleze, văzând tendința de a sta departe de oameni ca fiind o soluție pentru a evita situațiile care le pot provoca anxietate.
Pentru mulți tineri, anxietatea socială devine o barieră împotriva dezvoltării personale și profesionale. Aceștia tind frecvent să evite participarea la evenimente sociale, prezentări publice, interviurile de angajare și alte situații care necesită interacțiune socială. Aceasta izolare nu doar că limitează oportunitățile de succes, dar afectează și relațiile personale și stima de sine în rândul tinerilor.
Potrivit Asociatiei Americane de Psihiatrie, anxietatea socială afectează aproximativ 7% din populația globală la un moment dat în viața lor. Este mai probabil să debuteze în adolescență, dar poate să apară și la adulți.
Statistici și Tendințe
În urma analizării datelor de interviuri de la National Comorbidity Survey Adolescent Supplement (NCS-A), Institutul Național de Sănătate Mintală a constatat că adolescenții cu vârste cuprinse între 13-18 ani din SUA sunt mult mai predispuși anxietății sociale de-a lungul vieții. Acesta concluzionând că “9,1% dintre adolescenți au avut tulburare de anxietate socială, iar aproximativ 1,3% au avut o insuficiență severă.“
Datele arată că, numărul cazurilor de anxietate socială, apărute de-a lungul timpului, precum și cele recente, în rândul tinerilor au înregistrat o diferenţă semnificativă între cele două genuri, 4,2%.
Anxietatea Socială: Teama de a Trăi
Potrivit Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM), anxietatea socială este definită ca “Frică sau anxietate marcată privind una sau mai multe situații sociale în care individul ar putea fi expus evaluării de către ceilalți. Astfel de exemple sunt interacţiunile sociale (e.g., să susțină o conversație, să întâlnească persoane necunoscute), să fie observat (e.g., în timp ce mănâncă sau bea) sau să apară în fata unui public (e.g., să ţină un discurs).”
Din ce în ce mai mulți tineri suferă de anxietate socială, ceea ce îi determină, adesea, să-și evalueze acțiunile ca fiind greșite, chiar și atunci când nu există un motiv real pentru îngrijorare. De cele mai multe ori, pot apărea diverse manifestări ale anxietății sociale, care afectează într-o mare măsură starea fizică.
“Această frică se manifestă adesea prin simptome fizice, precum roșeață, tremur sau transpirație. Totodată, gândurile negative în care persoana respectivă se priveşte ca şi când ar fi o cameră invizibilă sau îngheaţă. E reacţia de freeze în faţa unui pericol în care o persoană se disociază.“, spune Alexandru Tănase, psiholog și psihoterapeut.
Persoanele care au probleme în autocontrolul emoțiilor, tind să evite discuțiile despre problemele lor personale, de teama de a nu declanșa emoții puternice sau a-i învinovăți pe alții.
Anxietatea Socială: O Adevărată Piedică Către Normalitate
Andrei, un tânăr de 26 ani, spune că anxietatea socială nu l-a afectat, însă, din experiențele sale de viață, a întâlnit oameni care s-au confruntat cu această tulburare mintală, principalul factor fiind familia.
“Nu sunt o persoană anxioasă de fel, dar am o cunoştinţă care suferă de anxietate socială, din cauza traumelor din copilărie. Părinţi severi, stricţi, abia dacă o lăsau să iasă afară din casă.“
Viktoria, o victimă a anxietății sociale în copilărie, spune că această tulburare a fost un factor ce a determinat-o să se îndepărteze de ceilalți, din frica de a nu fi respinsă și judecată.
“Am avut anexitate socială doar când eram mai mică, acum odată cu dezvoltarea mea, clar personalitatea mea s-a schimbat mult mai bine… În primul rând, pot să spun că am simțit frică de judecare, uneori mă temeam să-mi spun părerea din cauza felului cum arătam, scădeam în greutate, și îmi era frică să încep cu cineva o discuție, mai sunt și unele litere care de mică am probleme să le pronunț corect, cred că acestea erau motivele.“
…începeam să tremur, la cât de tare aveam frica aia de a prezenta ceva în fața unui grup de oameni.
Din experienţele sale de viaţă, Viktoria a trebuit să facă faţă anxietăţii chiar și la şcoală, locul care ar fi trebuit să fie plin de interacțiune pentru fiecare elev sau student.
“Am avut prieteni care aveau emoții atunci când trebuia să prezentăm ceva în fața unui grup de persoane, dar nu era ceva grav, adică pur și simplu doar emoții și atât, uneori eu începeam să tremur, la cât de tare aveam frica aia de a prezenta ceva în fața unui grup de oameni.“
Opinia Experților: Perspectivele Psihologilor asupra Anxietății Sociale
Alexandru Tănase, psiholog specialist și psihoterapeut, cu o experiență de mai bine de 2 ani în domeniu, spune că anxietatea socială are numeroase cauze, cele mai multe fiind declanșate în copilărie și influențate de mediul în care creștem.
“Experiențele negative din copilărie si adolescența, precum bullying-ul, umilirea, critica din partea profesilor și a părinților. Acestea, pe lânga standardele absurde impuse de mass media și societate, provoacă o anxietate socială puternică și o frică de expunere. Toți acești factori pot duce la dezvoltarea unei frici profunde, ce, în cazuri extreme, poate duce la tulburări precum agorafobia.“
Pentru tratarea și prevenirea anxietății sociale, psihologul și psihoterapeutul Alexandru Tănase spune că tinerii ar trebui să fie conștienți de propriile emoții și să înțeleagă de unde provin acestea. Una dintre metodele benefice pentru tratarea anxietății sociale fiind chiar psihoterapia.
“Psihoterapia integrativă este considerată cea mai eficientă, ajutând tinerii să înțeleagă emoțiile lor, să afle care este cauza principală, și, prin relația terapeutică, să iși dezvolte abilități de gestionare a anxietății și vindecarea credințelor limitative. Terapia de grup oferă un mediu sigur pentru exersarea abilităților sociale. Mindfulness-ul și tehnicile de relaxare ajută la reducerea stresului. În cazurile severe, medicația poate fi necesară.“
Concluzii
Cu toate acestea, anxietatea socială poate fi asociată cu o durere interioară ce afectează, într-o mare măsură, psihicul. Mulţi tineri ajung în punctul de a se confrunta cu anxietatea socială, de a se retrage din cercurile de prieteni, de a evita orice discuție despre propriile lor emoții și, nu în ultimul rând, de a manifesta o teamă obsesivă de judecată în relațiile sociale. Familiile ar trebui să încerce să comunice cât mai des cu tinerii despre temerile și nevoile lor, astfel încât aceștia să se poată simți protejați și acceptați.