Aproape 10% dintre români sunt diagnosticați cu depresie, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, citate de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie. Rata incidenței prin tulburări ale dezvoltării psihologice este în creștere în România, însă ,,psihologia nu pare încă a fi un subiect extrem de confortabil”(Răzvan Butucaru, 28 de ani). În ultimii ani din ce în ce mai mulți oameni merg la ședințe de terapie, însă la cei din categoria de vârstă 40-50+ există o reticență, acest fenomen ,,rămânând în continuare într-un oarecare paradox” (psiholog Lorena Cornelia Stepa).
Diferența dintre generații
În rândul celor de vârsta mea (28 ani), observ că nu este o rușine să afirmi că faci terapie. Această afirmație demonstrează chiar că persoana respectivă are o abordare matură în ceea ce privește gestionarea emoțiilor, și reprezintă un „green flag”. În schimb, în rândul generațiilor mai vechi, psihologia nu pare încă a fi un subiect extrem de confortabil.
Răzvan Butucaru, 28 de ani
Sănătatea mintală a devenit extrem de importantă pentru cei tineri. Stări precum depresia, anxietatea, tulburările de personalitate sunt din ce în ce mai răspândite, iar conștientizarea lor este extrem de importantă.
Merg la un terapeut de aproape doi ani, și chiar dacă în unele ședințe nu am mare lucru de spus, această explorare intensivă a minții timp de 50 de minute este de foarte mare ajutor.
Răzvan Butucaru, 28 de ani
În România, ideea de terapie a început să se normalizeze, dar încă există diferențe de percepție. Cei care fac parte din categoria de vârstă 40-50+ ,,sunt reticenți să apeleze la serviciile de sănătate mintală datorită stigmei asociate cu acestea- eticheta de a fi “nebun”, acest demografic apelează însă cu încredere și recurență la farmacoterapia din sfera tulburărilor mintale” (Psiholog Lorena Cornelia Stepa). Aceștia consideră că mersul la terapie este o soluție doar în cazuri grave:
Consider că mersul la terapie este o pierdere de bani deoarece contra cost primim părerea unei persoane care nu îmi va rezolva problemele mai mult decât dacă aș povesti unei persoane apropiate. Acesta îmi va da dreptate sau nu, dar îmi va fi alături oricum. În schimb, profesia de psiholog o consider de ajutor pentru persoanele care au chiar neapărată nevoie: părinți divorțați în relațiile cu copii lor sau chiar între ei, copii care le-au murit părinții sau invers, copii care au devenit dependenți de droguri, alcool, etc.
Monica Ilieș, 44 de ani
Psihologul Lorena Cornelia Stepa crede că nevoia unui medic specialist psihiatru este necesară când avem orice simptome asociate tulburărilor emoționale sau psihice, dar ,,de cele mai multe ori mecanismele care cauzează sau întrețin aceste tulburări nu sunt rezolvate doar prin tratament psihiatric”. Însă medicația ajută la diminuarea simptomelor, dar nu tratează problema, caz în care ,,este sănătos și indicat să apelăm și la un profesionist care să ne ajute să identificăm și să gestionăm elementele care cauzează sau ne întrețin simptomatologia (tipare de gândire disfuncționale, relații disfuncționale, mecanisme de coping disfuncționale, etc)”.
Abordare celor născuți după 1990 este diferită din mai multe motive: stresul produs de faptul că sunt expuși la o multitudine de stimuli (în special din partea tehnologiei), dar și contextul în care s-au născut (pandemii, războaie etc.). Oamenii încep să realizeze că pe lângă fizic, și mușchii minții trebuie antrenați pentru a rămâne puternici. Răzvan Butucaru, 28 de ani, face parte din această generație și vede terapia ,,ca pe un antrenament la sală”.
Merg la un terapeut de aproape doi ani, și chiar dacă în unele ședințe nu am mare lucru de spus, această explorare intensivă a minții timp de 50 de minute este de foarte mare ajutor. Mă determină să îmi procesez mai bine gândurile și emoțiile și să fiu mai pregătit în momentul în care am parte de ele la o intensitate mai mare.
Răzvan Butucaru, 28 de ani
Situația din alte țări
În ultimii ani se observă o deschidere a populației pentru serviciile de sănătate mintală și mai puțină reticență în abordarea acestor probleme.
Psiholog Lorena Cornelia Stepa
Cu toate acestea, în România, doar 11% din populație a mers cel puțin o dată la psiholog, procentajul în alte țări fiind mult mai mare. În urma unui studiu realizat de Statista, în 2020, pe 5.800 de persoane, 21% dintre europeni au apelat la terapie în trecut, iar 5% dintre ei în mod excesiv.
În SUA procentajul este mult mai ridicat, în 2021 ajungând la 41,7%, numărul fiind în creștere.
Studiu din Florida
Conform lui Arielle Kanitz, directorul de terapie comportamentală dialectică de la FHE Health din Florida, există o diferență uriașă între generații și în modul cum percep problemele de sănătate mintală. Aceasta a observat că în cazul generațiilor precum Boomers și Silent Generation (părinții celor din generația Boomers) terapia nu reprezintă o soluție deoarece ei vin dintr-o perioadă în care nu existau genul acesta de discuții. În perioada respectivă aceștia primeau tratament și erau considerați nebuni, nu exista o cale de mijloc.
Cei din generația X (cu vârsta de peste 40 de ani) au aceeași atitudine, ei funcționează după ideea de ,,trebuie să înghiți și să-i faci față”. Milenialii și cei din generația Z au o rata mare de anxietate și depresie, iar Kanitz consideră că una din cauze este perioada în care s-au dezvoltat fiind una de criză. Însă aceștia sunt cei mai vocali în ceea ce privește mersul la terapie și consideră că este necesară îmbrățișarea problemelor de sănătate mintală. Generația Z este singura care a avut de la început acces la social media și internet, iar ușurința cu care obțin informații i-a făcut să încerce să normalizeze ideea de terapie.
Generațiile mai tinere sunt mai dispuse să muncească pentru dezvoltarea personală, să fie vulnerabile și să iasă din zona de confort, spre deosebire de generațiile mai în vârstă, a căror educație orientată spre valori de anduranță, “tărie” și “trecem peste” intră in contradicție cu ceea ce presupune de obicei procesul terapeutic.
Psiholog Lorena Cornelia Stepa
Din această cauză poate să pară mai răspândită nevoia de psiholog decât este în realitate.
Cu cât accesul la informații este mai mare, cu atât mai mult cred că reușim să realizăm complexitatea vieții umane și să găsim un rost în înțelegerea ei cât mai bine, cel puțin prin prisma trăirilor noastre.
Răzvan Butucaru, 28 de ani
COVID-19 și războiul
Conform unui studiu realizat de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA, 55% dintre români susțin că pandemia a avut un impact negativ asupra echilibrului emoțional.
1 din 2 români declară că este afectat negativ de conflictul din Ucraina. Din cauza costului ridicat de viață, teama de război și empatia pentru oamenii din Ucraina a apărut un grad mai ridicat de anxietate și stres.
Deși 44% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că mersul la psiholog ar putea fi un remediu potrivit, 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie.
Domeniul psihologiei este din ce în ce mai căutat
Cu toate că procentajul persoanelor care merg la terapie este destul de scăzut, anul acesta s-au înregistrat recorduri de înscrieri la admiterea multor universități din țară în domeniul psihologiei. Tinerii sunt interesați de dezvoltarea personală și consideră a fi un job de viitor. Astfel, la Universitatea din București la specializarea Științe Cognitive au fost 37 de candidați pe loc la buget, la Universitatea Babeș-Bolyai a fost a doua cea mai căutată facultate (2.602 dosare), dar și la Universitate Al. I. Cuza și Universitatea Transilvania au fost înregistrate numere impresionabile.
