Stațiunile montane din România, care odinioară erau puncte de atracție pentru iubitorii sporturilor de iarnă, se confruntă astăzi cu provocări tot mai mari din cauza incalzirii globale.Vatra Dornei, considerată de mulți oameni o perlă a Bucovinei, este un exemplu elocvent în ceea ce privește încălzirea globală, un fenomen care afectează planeta prin creșterea treptată a temperaturilor medii globale, cauzată în principal de emisiile de gaze cu efect de seră.
Zăpezile care vin tot mai târziu
Acum 20 de ani, Vatra Dornei se mândrea cu un sezon de iarnă care începea în noiembrie și se întindea până la mijlocul lunii martie. În timp ce pârtiile de schi erau pline de turiști, pensiunile și hotelurile au funcționat la maximum a capacităților lor. Cu toate acestea, situația actuală este diferită. În timp ce perioadele de ninsoare constantă sunt tot mai scurte, stratul de zăpadă a devenit tot mai subțire.Statisticile meteorologice confirmă această tendință. Temperaturile medii din timpul iernii au crescut cu aproximativ 1-2 grade Celsius, iar zilele cu zăpadă naturală sunt în continuă scădere.
,, ” – primar Vatra Dornei
Producerea zăpezii artificiale – o soluție cu limite
Una dintre cele mai evidente schimbări care reflectă dificultățile întâmpinate de stațiunea Vatra Dornei în fața iernilor tot mai scurte este transformarea ambelor pârtii de schi în pârtii private. Pârtiile Veverița și Parc, altădată administrate de autoritățile locale, au fost preluate de operatori privați după ce statul nu a mai reușit să le întrețină corespunzător.
Privatizarea pârtiilor a fost văzută ca o ultimă soluție pentru a păstra aceste atracții turistice funcționale. În prezent, operatorii privați sunt responsabili pentru producerea zăpezii artificiale, întreținerea telescaunelor și pregătirea pârtiilor pentru turiști.
Cu toate acestea, localnicii nu sunt multumiti de schimbarile facute : “De cand s-au privatizat cele doua partii, totul s-a scumpit si nimic nu mai este de calitate. Daca abonamentul de ski era 50 lei pe o zi intreaga acum 2 ani, anul acesta s-au implementat punctele, care au ajuns sa fie aproape triple la pret. Pana si calitatea partiei s-a stricat. Se poate observa ca singurul scop al proprietarilor este sa faca profit.” -Darius Bodnar, localnic.
Provocările economice și cum se adaptează afacerile locale
Silviu Iordache, care administrează trei pensiuni în stațiune, observă cu îngrijorare schimbările. “Acum zece ani, pensiunile noastre erau rezervate complet pentru lunile de iarnă încă din septembrie. Era o perioadă în care turiștii veneau pentru schi și alte sporturi de iarnă. Acum, rezervările sunt mult mai puține și multe sunt făcute în ultimul moment, în funcție de vreme”, explică Silviu.
El spune că lipsa zăpezii naturale îi descurajează pe turiștii tradiționali ai stațiunii, iar veniturile au scăzut considerabil. “Ne adaptăm cum putem. Promovăm activități alternative, precum drumețiile sau accesul la spa, dar pentru mulți clienți iarna înseamnă schi. Dacă nu avem zăpadă, pierdem.”
Impactul încălzirii globale este resimțit și în bucătăriile restaurantelor din Vatra Dornei. Mariana Rodica, care lucrează ca bucătăreasă de peste 40 ani, observă cum fluxul de turiști influențează activitatea zilnică. “În anii cu multă zăpadă, restaurantul era plin de dimineața până seara. Turiștii veneau de pe pârtie, înfometați, și stăteau ore întregi la masă. Acum, avem zile întregi în care mesele rămân goale.”
Mariana spune că schimbările nu afectează doar veniturile restaurantului, ci și locurile de muncă. “Când sunt mai puțini turiști, nu avem nevoie de atât de mulți oameni în bucătărie. Am colegi care sunt trimiși acasă mai devreme sau lucrează mai puține zile. E greu pentru toată lumea.”
Cristina Ignat, care deține o vilă de lux în stațiune, consideră că turiștii cu bugete mari sunt, de asemenea, afectați de lipsa zăpezii. “Oamenii care închiriază vile ca a mea își doresc experiențe complete: schi, plimbări prin zăpadă, priveliști de iarnă. Dacă toate acestea lipsesc, chiar și cei mai fideli clienți se orientează spre alte destinații”, explică ea.
Pentru Cristina, scurtarea iernii înseamnă și investiții suplimentare pentru a atrage turiști. “Am modernizat vila, am adăugat o piscină interioară și un jacuzzi, dar chiar și așa e greu să compensez lipsa zăpezii. Experiențele de iarnă autentice sunt ceea ce atrag oamenii în Vatra Dornei, iar dacă nu le putem oferi, riscăm să pierdem clienți pe termen lung.”
Speranța într-un turism pe tot parcursul anului
În fața provocărilor aduse de iernile tot mai scurte, Vatra Dornei încearcă să-și reinventeze identitatea turistică, investind în atracții și infrastructură care să atragă vizitatori pe tot parcursul anului. Un exemplu semnificativ este renovarea centrului stațiunii, un proiect amplu care include și reabilitarea emblematicului Cazinou din Vatra Dornei.
Trecând printr-un proces de modernizare, centrul orașului a fost transformat într-un spațiu atractiv pentru turiști, cu alei pavate, iluminat modern și spații verzi reamenajate. ,, “- primar Vatra Dornei
Deși modernizarea centrului a fost un pas necesar pentru revitalizarea stațiunii, lucrările de amploare au avut un impact negativ temporar asupra turismului. Drumuri sparte, utilaje prezente peste tot și acces dificil către unele obiective turistice au descurajat mulți vizitatori.
În ciuda dificultăților întâmpinate, Vatra Dornei își păstrează farmecul și promite un viitor mai luminos, bazat pe colaborarea dintre autorități, antreprenori și comunitatea locală. Pentru ca stațiunea să rămână o destinație atractivă, va fi esențial să continue să se reinventeze, să valorifice resursele naturale și culturale și să găsească modalități de a răspunde nevoilor și așteptărilor unei lumi în continuă schimbare.
