De fiecare dată când deschid Instagram, primul lucru care îl fac e să îmi analizez profilul și puținele poze pe care le am acolo postate. Oare aș fi narcisistă, preocupată prea mult de imagine de sine sau doar sunt influențată de miile de bloggeri sau influenceri activi acolo !? Asta mă întreb destul de des. Așadar, în vastul univers digital, Instagram se înalță ca un far stălucitor, ghidând milioane de suflete prin valurile de social media. Acestă platformă vizuală, unde fiecare imagine poate ascunde o mie de înțelesuri a devenit un teatru modern, prin care fiecare utilizator îmbracă o mască devenind un personaj. Fiecare like este o șoaptă de aprobare, fiecare comentariu un ecou al conexiunii umane, iar fiecare story o fereastă deschisă temporar al sufletului. Prin lentila Instagram, lumea pare mai mica și totodată infinit de vastă, o galerie vibrantă de culturi, idei și emoții. Dar, totuși, cu ce scop folosim astăzi această oglindă a societății contemporane, reflectând atât splendoarea, cât și complexitatea vieților noastre interconectate. Căutăm să ne creeăm o identitate unică, dar totuși copiem un stil de viață a unui influencer perferat. Susțin clar că a ajuns o rețea de socializare a cărui scop este de a obține validare, iar noi, toți utilizatorii, folosim Instagram în acest scop. Ne dorim apreciere și promovăm un stil de viață perfect, îmbrăcând masca unei alte identități.
Pot zice că am mulți influenceri care îmi plac, care prezintă un stil de viață frumos, echilibrat și cel mai important inspirational. Dar, iarăși apare întrebarea oare nu aș putea și eu prezenta prin profilul meu un altfel stil de viață, mai simplu, dar poate că mai aproape de realitate ? Probabil, de aici și pornește obsesia de a verifica aspectul profilul personal zilnic, pentru că Instagram promovează comparația excesivă și o obsesie. Mereu am această obsesie de a arăta cât mai bine în ceea ce postez pe Instagram, iar prin simplul like sau comentariu îmi dau seama ușor dacă postarea mea e apreciată de cei care mă urmăresc. Așadar, un studiu despre Instagram și comportamentele create de această platformă a arătat că au examinat măsura în care adulții în curs de dezvoltare se implică în diferite comportamente pe Instagram, un site popular de rețea socială, pentru a câștiga atenția și validarea celorlalți prin „like-uri”. De asemenea, am examinat diferențele individuale în ceea ce privește frecvența comportamentului de căutare a like-ului și motivele pentru utilizarea Instagram ca mediatori ai acestor relații. au fost recrutați prin intermediul unui portal online de crowdsourcing pentru a completa un sondaj. Rezultatele au demonstrat că, așa cum s-a prezis, participanții s-au implicat într-o varietate de comportamente diferite de căutare a aprecierii. Mai mult, a apărut o soluție cu doi factori, cu comportamente de căutare a like-urilor separate dacă acestea erau normative (adică, obișnuite sau acceptate, de exemplu, folosind filtre sau hashtag-uri) sau înșelătoare (de exemplu, cumpărarea de like-uri sau schimbarea aspectului cuiva în fotografii folosind software) . Căutarea înșelătoare a asemănării a fost prezisă printr-un narcisism mai puternic și un sentiment mai slab de apartenență la egal la egal, în timp ce căutarea asemănătoare normativă a fost prezisă de un narcisism mai puternic și un sentiment mai puternic de apartenență la egal. În plus, în concordanță cu ipotezele, mediatorii semnificativi ai relației dintre narcisism și căutarea înșelătoare a like-ului au inclus motive pentru a folosi Instagram pentru a crește popularitatea și a prezenta creativitatea. Rezultatele ajută la identificarea tinerilor care sunt mai susceptibili de a se implica în acte înșelătoare, potențial dăunătoare, pentru a câștiga atenția și validarea pe Instagram.
De altfel, fenomen vizibil pe Instagram, pe care l-am observat este fenomenul “like-for-likes” Este un termen din cultura populară a tinerilor,prin care un utlizator de Instagram îi place fotografia unei alte persoane în primul rând pentru a crește probabilitatea că cealaltă persoană să răspundă prin aprecierea uneia dintre fotografiile utilizatorului viitor. Mai simplu vorbind, eu îți pun un like, iar pesroana respectivă îmi răspunde cu aprcierea mai multor postări. Acesta este modul în care Instagram ne schimbă comportamentul. Altfel vorbind, odată cu căutarea acestei validări ne creăm o nouă identitate virutală pe această platfromă. Când un individ “apare în prezența altora,de obicei va exista un motiv pentru care să-și mobilizeze activitatea astfel încât să transmită altora o impresie care este în interesul lui să transmita” (Goffman,1955). Capacitatea de a controla selectiv modul în care cineva este perceput este o posibilitate unică de comunicare mediată de computer care este oferită prin capturarea unei fotografii pe Instagram. Papacharissi susține că atractia aplicațiilor de social media este că acestea oferă un stadiu de prezentare publică a sinelui și a conexiunilor sociale. „Eul, în modernul târziu societăţi, se exprimă ca abstracţii fluide, reificate prin asocierea individului cu o realitate care poate fi la fel de flexibilă” (Papacharissi, 2010, p.207). Acest concept indică flexibilitatea identității unui individ și modul în care aceasta este consolidată printr-un digital la fel de flexibil reprezentare. Papacharissi observă, de asemenea, că identitatea poate fi văzută ca o performanță socială, în special pe aplicațiile de social media, care este consolidată și autentificată de asocierea de cercurile sociale. Această asociere a cercurilor sociale este oferită de mai multe caracteristici și cadre ale Instagram. Crearea unei noi indentități pe Instagram, poate duce la pierderea autenticității, deoarece utilizatorii se simt adesea presați să proiecteze o imagine idealizată a vieții lor. Acest fenomen cunoscut sub “ performanță socială”, implic[ prezentarea unei versiuni curate și perfecte a propriei persoane, care adesea nu reflect realitatea cotidinană. Acestă discrepanță între viața reală și cea prezentată online poate erode autenticitatea, ducând la un sentiment de falsitate și superficialitate.
Prin urmare,utilizarea Instagramului pentru a crea și proiecta o nouă identitate ridică multiple întrebări legate de autenticitate și sănătate mintală. Platforma oferă utilizatorilor o scenă pe care să își prezinte viețile, dar adesea această prezentare este una idealizată și departe de realitatea cotidiană. Presiunea de a obține validare prin like-uri și comentarii poate conduce la comportamente de comparație excesivă și la o obsesie pentru imaginea de sine, afectând stima de sine și bunăstarea emoțională. Studiile arată că utilizatorii sunt dispuși să adopte strategii normative sau chiar înșelătoare pentru a câștiga atenția și aprecierea celorlalți, evidențiind un narcisism crescut și o nevoie profundă de apartenență. Aceste comportamente subliniază riscurile psihologice ale utilizării excesive și necritice a platformei, cum ar fi sentimentele de falsitate și superficialitate, care pot eroda autenticitatea personală. În ciuda influenței inspiraționale pe care o pot avea anumiți influenceri, există o nevoie crescândă de a promova o utilizare mai autentică și echilibrată a Instagramului. Utilizatorii ar trebui să fie conștienți de impactul pe care această platformă îl poate avea asupra percepției de sine și să caute să reflecte o imagine care este cât mai aproape de realitatea lor cotidiană. Doar prin menținerea autentică și prin adoptarea unei perspective critice asupra comparațiilor sociale, utilizatorii pot naviga mai sănătos în acest peisaj digital complex și pot evita capcanele narcisismului și superficialității.
