hărțuirea stradală este chiar în fața ochilor tăi

Înainte de a fii și eu o victimă a hărțuirii stradale, nu știam că există termenul de hărțuire stradală. Hărțuirea stradală se întâmplă mereu în jurul nostru, dar, în același timp, foarte puțini oameni cunosc fenomenul sub numele de hărțuire stradală, iar unii nici măcar nu știu că are un nume.

Era în jur de ora 9 dimineața. Eram în autobuz și mergeam la facultate. Autobuzele din Cluj sunt aglomerate mai mereu și se stă în picioare destul de mult. Eu stăteam în picioare când s-a eliberat un loc lângă un domn mai în vârstă, cu care am făcut contact vizual și care m-a invitat să mă așez lângă el. Proastă alegere…

Acesta a început să-mi spună că semăn cu Elena Ceașescu și să îmi povestească despre viața lui dându-mi detalii precum câți ani are, cum îl cheamă, cu ce se ocupă sau câți copii are. Inițial, nu părea să fie ceva ieșit din comun, motiv pentru care nu m-aș fi putut gândi vreodată că, o discuție aparent normală, o să se transforme într-un act de hărțuire stradală.

 Din senin, bărbatul a început să aibă un comportament invaziv, să facă aluzii sexuale și glume cu conținut sexual la adresa mea. A insistat să îi dau numărul meu de telefon spunându-mi că vrea să mai vorbim și să vină la mine acasă. Însă, cireașa de pe tort a fost momentul în care mi-a luat mâna și a pupat-o.

M-am speriat atât de tare în acel moment încât m-am blocat. Nu am putut să reacționez în niciun fel. Nici să mă ridic și să plec, nici să îi zic acestui „domn” că nu este ok ceea ce face. Eram într-o stare de șoc, în care creierul meu era conștient de ceea ce îmi spunea el, dar corpul meu înghețase complet. Și acum mă întreb cum am reușit să mă ridic și să cobor din autobuz.

Experiența mea m-a făcut să îmi dau seama cât de dezinformată eram până atunci și cât de puțin se vorbește despre hărțuirea stradală în societatea noastră. Această formă de hărțuire nu e ceva ce a apărut de azi, de ieri. E un fenomen care se întâmplă frecvent, în special femeilor și mi s-a întâmplat și mie.

Victimele hărțuirii stradale

Hărțuirea stradală este un comportament nedorit, de natură sexuală, verbal, nonverbal sau fizic. Acest fenomen se întâmplă zilnic în spații publice cum ar fi străzi, mijloace de transport în comun, în magazine și mall-uri sau în cluburi și restaurante.

Femeile sunt cele mai expuse persoane la hărțuirea stradală, iar conform unor studii, 90% dintre femei au fost hărțuite în spații publice cel puțin o dată de-a lungul vieții. Deși, în cele mai multe cazuri, bărbații sunt hărțuitori, asta nu înseamnă că ei nu pot să se afle și în ipostaza de victimă. Hărțuirea stradală i se poate întâmpla oricui, atât femeilor, cât și bărbaților indiferent de vârstă sau de orientare sexuală.

The Bystander Effect (Efectul Martorului):

Este foarte important atunci când suntem martori la o asemenea situație să reacționăm. Doar așa ne putem asigura că victima este în siguranță și că agresorul este tras la răspundere. Atunci când alegem să nu intervenim și să ignorăm ceea ce se întâmplă, trauma victimei poate să se agraveze, iar hărțuitorul ajunge să creadă că nu va fi tras la răspundere pentru acțiunile sale și astfel, o va face din nou.

Conform unor studii făcute în cadrul campaniei STAND UP de L’oreal Paris și ONG-ul Right To Be, 28% dintre corespondeți nu știu ce să facă atunci când sunt martori la o situație de hărțuire în spațiul public, iar 26% consideră că e riscant să intervină.

„Îmi este frică să nu înrăutățesc lucrurile.”

„Nu e treaba mea.”

„Nimeni nu face nimic.”

„Nu știam ce să fac.”

Sunt câteva din răspunsurile pe care oamenii le dau când sunt întrebați de ce nu au intervenit atunci când se aflau în ipostaza de martori.

Care sunt aspectele psihologice

De ce nu am reacționat atunci când am început să fiu hărțuită? Ei bine, același lucru mă întreb și eu, dar explicația din spate este una psihologică. Margareta Bodiu este de profesie psiholog, iar ea a explicat de ce se întâmplă să ne blocăm atunci când suntem victimele hărțuirii stradale. Atunci când ne simțim amenințați, creierul nostru percepe că suntem în pericol. Astfel, corpul nostru reacționează folosind mecanismul de apărare datorat fricii, un mecanism de tip „fug, lupt sau îngheț” („fight, flight, or freeze”).

În momentul în care sunt atacată fug, mă lupt sau îngheț.

-Margareta Bodiu, psiholog

Contează foarte mult ce tip de personalitate are atât victima, cât și hărțuitorul pentru a ajunge să înțelegem cu adevărat cum sunt afectate victimele, ce îl determină pe agresor să acționeze și care ar fi modul potrivit de a trata aceste probleme.

Hărțuitorii pot fi, de cele mai multe ori, persoane care fie prezintă tulburări de personalitate, fie suferă de boli psihice, cum este cazul persoanelor pedofile. Un alt aspect pe care ar trebui să îl luăm în considerare, este posibilitatea ca hărțuitorii să fie doar niște persoane care acționează din cauza unor frustrări.

„Când vorbim de hărțuire vorbim și despre frustrare. O persoană care hărțuiește este frustrată”, spune psihologul Margareta Bodiu. Ea a mai menționat faptul că, în astfel de condiții, există și cazuri în care femeile se află în ipostaza de agresor, iar bărbatul în cea de victimă.

În situațiile în care persoanele au o tulburare de personalitate histrionică (nevoie constantă de atenție), acestea încearcă să atragă cât mai mult atenția privitorilor prin felul în care se îmbracă sau prin gesturile pe care le fac. Deși, în realitate, aceste persoane pot fi victime ale hărțuirii stradale, ele aleg să ignore aspectul ăsta deoarece nevoia de atenție este satisfăcută în acest fel.

De asemenea, expunerea la hărțuirea stradală a persoanelor care suferă de anxietate poate să le afecteze considerabil imaginea și stima de sine. De aceea, psihologul Margareta Bodiu, le recomandă celor care au fost afectați de hărțuirea stradală, să ceară ajutorul unui specialist care să îi ajute să depășească traumele cauzate de acest fenomen.

de la martor la victimă, de la victimă la martor

Sunt situații în care ajungem să fim martori la acte de hărțuire stradală, iar asta ne poate face să ne întrebăm „Suntem persoana potrivită, la locul potrivit?” sau poate suntem exact contrariul atunci când igonorăm ceea ce se întâmplă în jurul nostru. În cazul Andreei, ea a fost persoana potrivită, la locul potrivit. De ce? Pentru că a reacționat și a ales să nu facă parte dintre oamenii care evită să intervină. Uneori, intervenția ta poate face o diferență.

Andreea Pilțiu are 23 de ani, e studentă în ultimul an de master la UAD, dar și creator de conținut pe platformele de social media precum TikTok sau Instagram. Andreea a fost martoră la două acte de hărțuire stradală ale aceluiași bărbat, care m-a hărțuit și pe mine.

Ea se afla în autobuz cu prietenul ei, când l-a văzut pe acest bărbat că a abordat un băiat de aproximativ 11 ani, pe care Andreea l-a recunoscut: „l-am mai văzut cerșind în zona Iulius Mall, iar domnul respectiv a început să se bage în seamă cu el. A început să-l întrebe detalii despre unde locuiește, cum îl cheamă, dacă poate să îi dea numărul de telefon și el tot insista din cauză că băiatul nu voia să vorbească cu el”.

Bărbatul și-a schimbat ruta pe care o avuse inițial, deloc surprinzător, după ce a aflat la ce stație urma să coboare băiatul. Andreea spune că bărbatul părea foarte suspect așa că, împreună cu prietenul ei, au decis să îl urmărească: „Eu și cu prietenul meu, care chiar dacă nu trebuia să coborâm la Iulius Mall, am decis să o facem, să vedem ce face domnul, dacă o să meargă după copilul respectiv sau nu. Și așa a făcut.”

L-au văzut pe bărbat cum fuge să îl prindă din urmă pe copil, care se afla pe trecerea de pietoni. Văzând că el s-a băgat în seamă din nou cu copilul, cei doi au intervenit prin a-l atenționa pe băiat că nu ar trebui să îi dea detalii despre el și mai ales să nu stea în preajma sa, deoarece acest domn nu avea cele mai bune intenții în privința lui. Bărbatul a fost evident deranjat de intervenția lor și de faptul că oamenii din jur au observat cearta dintre ei. Pe urmă, el a încercat să se piardă în mulțime odată ce copilul și-a văzut de drum.

Andreea și Horațiu s-au retras la un moment dat, dar au continuat să îl observe pe bărbat și astfel, l-au văzut cum încerca să abordeze alte două fete, la doar câteva minute distanță. Fetele s-au speriat, drept dovadă că au început să o ia la fugă, iar el a făcut același lucru pentru a ajunge din nou la ele. Atunci ei au intervenit din nou, iar în urma unei noi runde de altercații dintre Andreea, Horațiu și acest individ, el a părăsit mall-ul.

În foarte multe situații oamenii aleg să nu intervină, mai ales atunci când sunt singuri, iar Andreea a confirmat acest lucru: „Probabil că dacă nu aș fi fost cu Horațiu, nu cred că aș fi avut curaj să mă iau direct de el, cum am făcut-o atunci. Dar cred că, în același timp, aș fi coborât din autobuz să mă asigur că copilul ăla la un moment dat, își schimbă direcția și că nu merge în aceeași direcție cu el.”

În urma acestor incidente, Andreea a postat pe Tiktok niște video-uri în care a explicat toată situația, iar oamenii i-au lăsat comentarii și mesaje în care vorbeau despre cum au fost fie victime, fie martori la actele de hărțuire ale acestui domn. Aproape 500 de mesaje și comentarii s-au strâns, iar în urma postărilor de pe TikTok, ea a luat decizia de a merge la poliție pentru ca autoritățile să ia măsuri împotriva acestui om.

„Datorită comentariilor am aflat cum îl cheamă, unde locuiește, care este traseul lui obișnuit pe care îl are aproape în fiecare zi ca să agreseze oameni, pentru că aparent asta face.” Andreea a făcut o înștiințare în care a relatat situațiile la care a fost martoră și le-a dat autorităților poze, video-uri și comentarii care arată cum bărbatul hărțuiește oamenii în spațiile publice. A mers la poliție în luna decembrie, dar încă nu a primit noi informații legate de acest caz „Mi-au zis că durează 30, 40 de zile să proceseze cazul și că o să primesc update-uri. Momentan nu am primit nimic, dar sper totuși că o să facă ceva.”

Andreea, ca mine și ca multe alte femei, a fost victima hărțuirii stradale. Din ipostaza de victimă Andreea a povestit că, în urmă cu aproximativ 6 ani, se întorcea acasă de la liceu când, brusc, un domn i-a blocat calea, și-a scos penisul din pantaloni si a început să îi facă semne. Ea s-a panicat pentru că nu știa cum să reacționeze și nici nu era nimeni în jur ca să o ajute, parcul fiind complet gol.

Preț de câteva secunde, Andreea a făcut contact vizual cu bărbatul. Ca să evite situația, acaparată de sentimentul de panică, a reacționat instinctiv: s-a întors și a luat-o înapoi, preferând să meargă pe ruta mai lungă. Pe drum, s-a întâlnit cu un coleg de liceu care locuia în aceeași zonă, au stat de vorbă, iar ea i-a zis că se îndrepta spre casă. Băiatul a întrebat-o de ce mergea în direcția opusă, dar Andreea a ales să nu îi povestească despre ceea ce i s-a întâmplat: „Îmi era rușine să îi zic lui ce se întâmplă, deși eu n-am greșit cu absolut nimic, mă simțeam cumva vinovată că mi se întâmplă chestia asta”.

Ce cred ONG-URILE DESPRE legislație ȘI FENOMENUL HĂRȚUIRII STRADALE

Putem fi oricând atât victime, cât și martori ale unor acte de hărțuire. Ca societate, trebuie să ne informăm mai mult despre acest fenomen și să știm cum să reacționăm atunci cănd suntem într-o asemenea ipostază.

Centrul FILIA desfășoară în prezent un proiect de informare pentru elevi și studenți, despre cum pot ei interveni în siguranță ca martori la hărțuirea stradală.

Alexandra Darlau lucrează în Proiectul TRUST: Tineri Responsabili pentru Universități Sigure și Echitabile derulat de Centrul FILIA, iar stând de vorbă cu ea despre hărțuirea stradală, a povestit despre cum tot mai multe victime ale hărțuirii sunt dispuse să iasă în față și să vorbească despre experiențele lor de abuz. Astfel, acest fenomen a devenit mult mai vizibil prin prisma faptului că „am învățat mai întâi să definim acest fenomen, să atragem atenția asupra lui, să impunem niște limite sănătoase și să tragem la răspundere agresorii.”

Partea legislativă

„Ce putem face noi pentru a îmbunătăți legislația este să aplicăm mai bine legislația pe care o avem deja, numai asta în sine, ne-ar ajuta enorm să îmbunătățim lucrurile pentru victime. Și odată ce am avea o imagine mai reală asupra a cât de răspândită este problema, am putea să bugetăm corect, să oferim mai multe servicii pentru victime, mai multe programe de conștientizare și de informare pentru public.”

Alexandra Darlau, Centrul FILIA

Hărțuirea stradală a intrat în vigoare în articolul privind hărțuirea în 2018, sub mandatul Oanei Bîzgan și putem vedea cum numărul de sesizări crește de la an la an, a mai povestit Alexandra.

În Articolul 208 din Codul Penal, se precizează: „Fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supravehează locuința. locul de muncă sau alte locuri frecventate de către acesta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni cu amendă”.

Legea privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați: „c) prin hărțuire se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității persoanei în cauză și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; d) prin hărțuire sexuală se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor;”.

Faptele care constituie acte de hărțuire stradală pot fi constatate de către polițiști și pot fi aplicate amenzi contravenționale între 3.000 și 10.000 de lei.

Schimbările încep odată cu noi

Hărțuirea stradală nu este un fenomen ce trebuie ignorat. A fi victima hărțuirii stradale poate să aibă efecte negative pe termen lung, în timp ce hărțuitorii își vor găsi următoarele victime. Ca să putem diminua efectele negative ale hărțuirii stradale, este nevoie de implicarea noastră pentru a semnala atunci când apar astfel de situații.

ONG-urile precum Centrul FILIA sau Girl Up România promovează feminismul prin campanii de informare și cercetare, dar și prin implicarea în combaterea violenței domestice, abuzurilor sexuale, dar și a hărțuirii sexuale și stradale. Existența acestor organizații este un prim pas important pentru a educa oamenii în acest sens, pentru a ridica aceste probleme grave la care sunt expuse, în primul rând, femeile și adolescentele din întreaga lume.