Într-o lume plină de schimbări rapide și presiuni constante, sănătatea mintală a devenit din ce in ce mai importanta pentru generația Z. Tinerii de astăzi se confruntă cu un peisaj social și academic complex, în care rețelele sociale, competiția academică și dorința de dezvoltare personală joacă un rol crucial, așadar este important să conștientizăm nevoia imediată de intervenție și sprijin.
Un raport al UNICEF atrage atenția asupra sănătății mintale a copiilor și al tinerilor : “Conform OMS, aproximativ 15% dintre copii și adolescenți prezintă tulburări de sănătate mintală, majoritatea tulburărilor psihice care debutează în jurul vârstei de 14 ani rămânând de multe ori nedepistate și, prin urmare, netratate. Anxietatea, depresia și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală și suferință în rândul adolescenților. În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive.”
Presiunile sociale sunt un factor îngrijorător când vine vorba de sănătatea tinerilor. Influența rețelelor sociale precum Instagram și TikTok creează așteptări nerealistice contribuind astfel la anxietate și la scăderea stimei de sine. Din dorința de a se conforma standardelor de pe rețelele de socializare este posibil ca aceștia să creadă că nu sunt suficienți de buni așa cum sunt ei defapt. De asemenea, poate apărea sentimentul de frică de a pierde evenimente sociale importante zis “FOMO” (Fear of Missing Out), care devine solicitant și epuizant.
O altă provocare modernă pentru tineri este stresul academic. Presiunea de a performa bine la școală și examene contribuie la stres și burnout.
“Cred că fiecare dintre noi am avut, la un moment dat, o cădere psihică din cauza presiunii academice sau insuficientă timpului pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor primite. În zilele noastre, atât părinții, profesorii, cât și elevii înșiși, prezintă o dorința exagerată de reușită și de dovedirea capacității proprii. Inconștient, are loc o concurență continuă între elevi, bazându-se pe ideea ,, cine e mai bun”. Toată această goana după note duce la dezechilibru emoțional, stres cronic sau chiar negativitate și formarea unei stări de anxietate și demotivare.
Din propria perspectivă pot susține faptul că odată ce începi să simți frică de eșec greu ajungi să atingi un potențial maxim. Mulți ani de zile m am simțit nerecompensata corect, notele fiind mai mici decât merităm, ceea ce m-a făcut să cred că nu sunt îndeajuns de bună. Involuntar am început să mă compar cu colegii mei care luau note mai mari folosind diferite surse. În final mi-am dat seama că nu o notă îmi definește capacitatea, ci ceea ce am reușit să învăț și să înțeleg participa la dezvoltarea mea la nivel intelectual. Cel mai important lucru este să ieși la timp din această capcană academică pentru a reuși să îți continui drumul spre succes cu ușurință.” ne mărturisește o elevă din clasa a XII-a.
Atunci când gândurile sunt copleșitoare și insuportabile, cele mai cunoscute moduri prin care tinerii cer ajutor sunt terapia, consilierele școlare și suportul online.
“Din experiență mea în cabinet tinerii sunt foarte deschiși la ideea de terapie și foarte informați cu privire la sănătatea mintală (comparativ cu generația mea de exemplu). Am avut și cazuri clinice (depresie, anxietate socială, atacuri de panică) dar și foarte multe cazuri în care tinerii au venit doar pentru optimizare/dezvoltare personală (gestionarea emoțiilor, abilități decizionale, strategii de gestionare a stresului, etc) sau pur și simplu să vadă cum e și să afle dacă ar trebui să facă anumite schimbări în viață lor. Ideea de a se cunoaște mai bine e principalul lucru care îi motivează, plus dorința de a își identifica și rezolva traumele din copilărie pentru a nu le transmite mai departe viitorilor copii. Cu toate acestea, stigma asociată cu mersul la terapie și aspectul financiar sunt încă bariere semnificative.” – Negrutiu Daniela-Teodora, psihoterapeut
De asemenea, consider că există soluții și resurse. Educația emoțională predată de la început copiilor ajută la prevenirea problemelor de sănătate mintală. Un exemplu eminent ar fi taberele de dezvoltare personală “Pașaport pentru Succes”. În școlile din România, însă , nu există “programe de promovare a sănătății mintale (fie sub formă de cursuri formale ori de activități informale) și de multe ori se confruntă cu lipsa specialiștilor din acest domeniu, atât în interiorul școlii cât și în comunitate, majoritatea intervențiilor ce privesc sănătatea mintală a elevilor sunt târzii și cu scop remedial, deseori în urmă unor incidente (violență, bullying, consum de substanțe).” (UNICEF) Acest lucru reprezintă un semnal de alarmă ce trebuie soluționat.
Concluzionând, Generația Z este pusă la încercare de presiuni sociale și academice. În contextul influenței copleșitoare a rețelelor sociale și a competiției școlare , tinerii invata sa se descurce singuri. Este esențial ca societatea să răspundă acestor provocări prin implementarea unor măsuri proactive, cum ar fi educația emoțională timpurie și accesul facil la resurse de sănătate mintală.
Deși tinerii sunt mai deschiși ca niciodată la ideea de terapie și autodescoperire, obstacolele financiare și stigmatizarea încă persistă. Investiția în programe de sprijin și consiliere, precum și în formarea specialiștilor în sănătate mintală, este crucială pentru a asigura un viitor în care tinerii să se simtă susținuți și înțeleși. Prin abordarea acestor probleme cu seriozitate și compasiune, putem contribui la construirea unui mediu mai sănătos și mai echilibrat pentru generația Z.
