Dorul la distanță: Copiii rămași în urmă de părinții plecați în străinătate

În România , fenomenul migrației pentru muncă în străinătate este din ce în ce mai des întălnit, iar copii rămași acasă în uma plecării sunt mai expuși unor tulburări emoționale și comportamentale. Statisticile arată că, în iunie 2024, numărul total de copii ai caror părinți sunt plecați în străinătate este de 59.372 conform datelor oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului si Adopției (ANPDCA) .

Munca în străinătate le-a oferit multor români șansa de a-și sprijini familia, de a-și crește copiii și de a le oferi un trai mai bun, chiar dacă acest compromis este greu de acceptat. Părinții care nu și-au găsit un loc de muncă în țară, încât să-și poată întrețină familia, sunt nevoiți să plece cu lunile departe de casă, renunțând la momente importante, totul în speranța că vor construi un viitor mai bun celor dragi.

Absența părinților: dor, responsabilități și sacrificii

Un exemplu este Ana, o fetiță de 15 ani dintr-un sat din județul Bacău. Ana a fost crescută încă de la vârta de 2 ani de bunicii din partea mamei.

“Mi-a plecat mama în străinătate în 2007, a plecat pentru a ne oferi un trai mai bun. Pe atunci, ne vizita când era câte o sărbătoare, dar, după câțiva ani, nu am mai știut ce înseamnă sărbători alături de mama mea, o vedeam odată pe an, uneori odată la doi ani. Uite așa a trecut timpul, au trecut anii și familia s-a destrămat, mama cu tata au divorțat”

Un alt exemplu de caz este Andrada, o creatoare de conținut care împărtășește cu urmăritorii ei cum își crește singură copilul, iar micuțul ei simte tot mai mult dorul de tată.

“Este greu sa fiu mamă singură. Copilul meu simte lipsa tatălui în fiecare zi. Nu este zi să nu mă întrebe când se întoarce tata, iar atunci când vine acasă, nici măcar la baie nu-l lasă să meargă singur”

Un alt exemplu este Mihai, un băiat de 18 ani, care a fost crescut de mic doar de mama lui după ce tatăl a ales munca în străinătate pentru a le oferi un trai mai bun.

“Tatăl meu a plecat în străinătate de când erami mic. De fiecare dată când pleca începeam să plâng până nu mai aveam aer. Treptat, odata cu anii, am început să mă ascund de el, pentru că nu voiam să-l afectez. Știam cât îi este de greu să fie plecat.”

Una dintre cele mai mari provocări pentru copiii cu părinți plecați este sentimentul de abandon, care poate apărea chiar dacă părinții își dau tot interesul pentru a păstra legătura apelurilor telefonice sau video, copiii nu pot experimenta aceleași emoții și siguranță. Lipsa prezenței fizice, mai ales în momentele importante din viață, face ca dorul de părinți poate fi resimțit cu o intensitate copleșitoare, iar sentimentul de abandon se poate adânci.

Pentru acești copii, absența părinților nu reprezintă doar kilometri distanță, ci și obstacole care le influențează viața de zi cu zi. Dorul își face simțită prezența din ce în ce mai tare cu fiecare eveniment important ratat: sarbătoare, terminarea unui an școlar, zi de naștere. La pachet cu toate acestea, apar sarcinile încă de la o vârstă fragedă, responsabilitățile casnice și grija fraților mai mici le transformă copilăria într-o perioadă de maturizare forțată.

Legătura dintre migrația părinților și echilibrul emoțional al copiilor

Migrarea forței de muncă a ajuns să devină pentru România o problemă fundamentală, care se resimte în plan politic, economic, social. Pe măsură ce acest fenomen se intensifică, problemele legate de el devin tot mai vizibile.

Psihologul Pop Ramona a vorbit despre efectele pe care migrația părinților le poate avea asupra copiilor. Aceasta oferind și un exemplu pe care la întalnit recent în cabinetul său.

“Chiar zilele trecute, am avut la cabinet un băiețel adus de unicul său părinte rămas alături de el. Copilul, în vârstă de doar 10 ani, prezenta toate simptomele unui tablou clinic specific depresiei. Care era povestea lui de viață? Una care, din păcate, a devenit comună în societatea contemporană. Părinții copilului plecaseră în străinătate încă de când el avea doar un an. Mai întâi a plecat mama, iar după un timp, și tatăl. El a rămas în grija bunicilor.

La un moment dat, părinții au decis să îl ia cu ei în țara europeană în care se stabiliseră, însă copilul a spus că nu se poate adapta. Drept urmare, s-a întors în țară, la bunici. Deși părinții îi trimit cadouri și încearcă să-l bucure de la distanță, băiețelul plânge de fiecare dată când le primește. Situația aceasta l-a afectat atât de profund încât a început să manifeste simptome specifice depresiei, precum tristețea profundă, lipsa poftei de viață, demotivarea în a învăța sau chiar în a se mai juca.”

Protecție și educație pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în străinătate    

Salvați Copiii România derulează, începând din anul 2010, un program complex destinat protecției și educației copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate. Programul a fost dezvoltat pe baza recomandărilor formulate în cercetarea „Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă”, realizată de Salvați Copiii, care a evidențiat  impactul plecării părinților asupra bunei dezvoltări a copiilor și nevoile pe care aceștia le au în perioada lipsei de îngrijire parentală.    

Scopul programului este acela de a-i ajuta pe copiii rămași singuri acasă, dar și pe părinții sau persoanele în grija cărora au rămas copiii să depășească această perioadă de criză, prin dezvoltarea de servicii destinate acestora (de intervenție directă și de consiliere telefonică și online) și prin demersuri de îmbunătățire a aplicării legislației. Intervențiile programului sunt structurate în cadrul a două componente principale: servicii de intervenție directă pentru copii și familii și servicii de informare și consiliere.    

Serviciile de intervenție directă pentru copii și familii sunt asigurate în cadrul a 17 centre locale și constau în:

• Pregătire școlară suplimentară pentru copii;
• Servicii sociale, psihologice și juridice pentru copii și părinți;
• Activități de socializare și timp liber pentru copii, facilitarea comunicării cu părinții din străinătate.

Locațiile centrelor: București, Pitești, Mangalia, Târgoviște (2 centre), Craiova, Reșița, Timișoara, Lupeni, Petrila, Brașov, Piatra Neamț, Sighișoara, Târgu Mureș, Negrești, Iași și Suceava.    

Serviciile de informare și consiliere sunt asigurate la nivel național:

• Serviciul de consiliere telefonică și online Help-Line 0800.070.040 și platforma online www.copiisinguriacasa.ro oferă gratuit consiliere psiho-socială și juridică pentru părinții și copiii afectați de migrația economică și pentru alte persoane interesate. 
• Campania de informare și conștientizare (prin mass-media, online, caravane locale, distribuire de materiale de informare în țară la instituții publice relevante, la puncte de trecere a frontierei și în afara țării, prin consulate și ambasade) cu privire la obligațiile legale ale părinților și efectele plecării părinților asupra copiilor.