Atunci când vorbim despre sportul de performanță, deseori ne gândim doar la competițiile grele prin care trec sportivii, antrenamentele solicitante și efortul fizic intens pe care aceștia îl depun. De multe ori tindem să uităm sau să ignorăm o componentă esențială în viață unui sportiv, aceasta fiind sănătatea mintală. Într-o lume unde presiunea performanței și a rezultatelor poate deveni copleșitoare, sănătatea emoțională și mentală este la fel de importantă că forța fizică.
Fiecare sportiv are o poveste. Dincolo de trofee, victorii și recorduri, sunt persoane care merită și fie ascultați, sprijiniți și învățați.
Povestea unei sportive, din spatele cortinei
„Ultima mea accidentare, în urma căreia am suferit o ligamentoplastie la genunchi, a fost un punct de cotitură în cariera mea sportivă. Deși am terminat toate ședințele de kinetoterapie, nu mă simțeam pregătită să reintru pe teren.” Aceasta ne spune cum a încercat totuși să reia treptat antrenamentele, dar lipsa de sprijin din partea staff-ului și suprasolicitarea au dus-o într-un burnout. “În plus, din cauza lipsei unui psiholog sportiv în echipă, am continuat să îmi ascund sentimentele și fricile, în special teama de a recidiva accidentarea sau de a dezamăgi colegele care aveau mari așteptări de la mine.” Acest stres constant a făcut-o să intre într-un declin psihologic, care a evoluat într-o depresie și care i-a afectat viața pe toate planurile.” Am ajuns să nu mai dau randament nici pe teren, nici la școală, iar frica de eșec a continuat să mă consume.” -Anamaria,19 ani, sportivă de performanță.
Ce spun doua studente la psihologie care fac practica in lumea sportului
„Un psiholog sportiv nu este un ajutor auxiliar ci, este o partea a echipei absolut necesară pentru ca sportivul să aibă rezultate și performanțe.” În situația actuală din România, sănătatea mintală a sportivului este de cele mai multe ori trecută cu vederea, lucru care face ca și performanțele sportivilor să fie mai reduse decât în alte țări care au învățat cât de important este acest aspect, spune aceasta. “Din experiența mea personală, psihologia sportivă nu este un domeniu neexplorat, ci un absolut gol. De la faptul că nu există un program masteral specializat, în cadrul niciunei facultăți de psihologie, la faptul că deseori studiile din străinătate nu sunt acceptate, consider că această specializare ar trebui să fie introdusă și recunoscută pentru a ne bucură de performanțe dar și de sportivi sănătoși.” -Diana, 25 ani, studentă la psihologie.
Burnout este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, cauzată de stresul prelungit și de suprasolicitare, mai ales în contexte profesionale sau competitive.
„Eu consider că tematica burnout-lui în rândul sportivilor este o tema extrem de relevantă, mai ales din cauza presiunilor tot mai mari din sportul modern. Fiind o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de lipsa echilibrului dintre efort și recuperare, și de stresul constant, burnout-ul poate să fie agravat în cazul sportivilor, din cauza presiunii de a performa, pusă de antrenor și familie.”. Aceasta ne relatează că , burnout-ul poate fi cauzat și de antrenamentele excesive și lipsa unei vieți personale echilibrate din cauza programelor stricte. “Totodată consider că, burnout-ul aduce cu sine scăderea performanței sportive atât la nivel fizic, prin accidentări recurente, cât și la nivel psihic din cauza anxietății depresiei și pierderea motivației.”
Cunoscând cauzele și efectele burnout-ului în cazul sportivilor, aceasta consideră că, atât antrenorii cât și managerii ar trebui să exploreze cât mai mult partea psihologică a sportului în care performează, să pună accent pe introducerea unor strategii de odihnă și recuperare, și pe schimbarea mentalității care promovează suprasolicitarea. “Într-o concluzie, aș încuraja și publicul să vadă sportivii nu doar că mașini de performanță ci și ca ființe umane care au nevoie de sprijin și echilibru.” -Roberta, 21 ani, studentă la psihologie.
Investiția în sănătatea mintală a sportivilor este o necesitate care trebuie adoptată de cât mai multe cluburi sportive pentru sustenabilitatea carierei acestora. Integrarea unui psiholog sportiv în rutină unei echipe sportive și oferirea de programe de sprijin emoțional, sunt pași esențiali în transformarea sportului într-un spațiu mai sigur și mai incluziv.
Ce arată studiile
Vom analiza studiul “Fear of failure, psychological stress, and burnout among adolescentathletes competing in high level sport”, acceptat pentru publicare in octombrie 2016.
Scopul acestui studiu a fost de a investiga frica de eșec la sportivii juniori de elită și asocierea acesteia cu stresul psihologic și burnout-ul. În total, 258 de sportivi (152 băieți și 108 fete), cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani (M = 17,4 ani, SD = 1,08), au participat. Sportivii au concurat într-o varietate de sporturi, incluzând atât sporturi de echipă, cât și sporturi individuale. Rezultatele au arătat, într-o abordare orientată pe variabile, folosind analize de regresie, că o dimensiune, frica de a experimenta rușine și jenă, a avut un efect semnificativ din punct de vedere statistic asupra stresului psihologic perceput și asupra unei dimensiuni a burnout-ului, scăderea sentimentului de realizare. Totuși, adoptând o abordare orientată pe persoană, folosind analiza de clasă latentă, am descoperit că sportivii cu nivele ridicate de frică de eșec pe toate dimensiunile au obținut scoruri mari la burnout. Am găsit, de asemenea, o altă clasă cu scoruri mari la burnout. Acești sportivi aveau scoruri mari la dimensiunile individual-orientate ale fricii de eșec și scoruri mici la celelalte dimensiuni ale fricii de eșec. Rezultatele indică faptul că frica de eșec este legată de burnout și stresul psihologic la sportivi și că această asociere este în principal legată de dimensiunile individual-orientate ale fricii de eșec.
Pentru a examina influența fricii de eșec asupra stresului psihologic perceput și celor trei simptome ale burnout-ului, a fost realizată o analiză de regresie multiplă cu cele cinci dimensiuni ale fricii de eșec ca predictori. Analiza de regresie multiplă este prezentată în Tabelul 2. După cum se arată în Tabelul 2, frica de a experimenta rușine și jenă a avut un efect semnificativ asupra stresului psihologic perceput și asupra scăderii sentimentului de realizare. Cele cinci dimensiuni ale fricii de eșec au explicat 22% din variația stresului psihologic perceput, 20% din variația scăderii sentimentului de realizare, 9% din variația epuizării emoționale/fizice și 8% din variația devalorizării sportului.
“FSE, fear of experiencing shame and embarrassment; FDSE, fear of devaluing one’s self-estimate; FIOLI, fear of important others losing interest;
FUIO, fear of upsetting important others; FUF, fear of having an uncertain future; PSS, perceived stress scale; RA, reduced sense of accomplishment;
EE, emotional exhaustion; DEV, devaluation.”
Sursă: Gustafsson H, Sagar SS, Stenling A. Fear of failure, psychological stress, and burnout among adolescent athletes competing in high level sport. Scand J Med Sci Sports. 2017 Dec;27(12):2091-2102. doi: 10.1111/sms.12797. Epub 2016 Nov 23. PMID: 27882607.
