Multe din marile orașe din România au cunoscut în ultimii zece ani dezvoltări pe mai multe planuri, ceea ce le-a ajutat în atragerea investițiilor atât din partea companiilor străine, cât și din partea Guvernului, prin bani primiți de la Uniunea Europeană.
Regiunea Sud-Vest Oltenia este una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni ale țării, unul dintre factorii care a făcut posibilă această catalogare fiind investițiile per capital, ceea ce a făcut cât mai accentuat fenomenul depopulării regiunii.
Într-un raport publicat de infraed, populația Olteniei s-a diminuat cu 2,81%. Procentul poate că nu pare semnificativ, însă în raport este prezentată o creștere ușoară a populației țării cu 3,30%, ceea ce face ca situația să fie puțin îngrijorătoare.
Județul Vâlcea a cunoscut o scădere demografică majoră după comunism, fiind întrecut de celelalte județe vecine. De remarcat că este primul județ din țară la capitolul speranței de viață, capitala fiind sigura care întrece la acest aspect.
Râmnicu Vâlcea este unul dintre orașele care au rămas blocate în fața investițiilor și a locurilor de muncă. Mulți tineri aleg să plece din oraș imediat după terminarea școlii, de cele mai multe ori în București.
Într-un raport publicat de INS cu privire la numărul populației din anul 2018, tinerii cu vârste între 20 și 29 de ani sunt cei mai puțini dintre persoanele active pe piața muncii. De remarcat este populația între 50 și 59 de ani, care va trece în zece ani în categoria persoanelor peste 65 de ani, iar asta ar însemna un raport inegal între populația tânără și cea îmbătrânită. Ținând seama de faptul că populația tânără este vizibil dezavantajată, se poate vedea încă de pe acum că județul urmează să se confrunte cu o natalitate scăzută și cu o lipsă a forței de muncă tinere, ceea ce va duce la falimentul companiilor locale și la îngreunarea traiului.
Astfel, am întrebat câțiva tineri vâlceni care au plecat la studii în alte părți ale țării dacă s-ar mai întoarce după terminarea facultății să trăiască aici și ce i-ar face să se întoarcă.
Ana, 20 de ani, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
„Am ales să studiez în Sibiu pentru că este un oraș liniștit, mult mai mult față de Râmnicu Vâlcea. Există și multe posibilități de joburi part-time, eu chiar am lucrat în primul an de facultate, doar că am vrut să mă concentrez mai mult pe studii.”
Ana a spus că nu s-ar întoarce în zona natală.
„Ar fi destul de greu să mă întorc, pentru că este destul de greu să găsești ceva de lucru aici. Posibilitățile sunt destul de reduse de a te angaja pe domeniul pe care îl studiez acum (sociologie), dar aș vrea să termin facultatea asta și să fac Facultatea de Pedagogie. Îmi place să lucrez cu copiii și mă văd învățătoare pe viitor. Ar fi destul de greu să fac rost de un loc de muncă la noi în oraș ca învățătoare, ținând cont cât de greu este să intri în sistem. Cel mai probabil o să rămân în Sibiu, dar cine știe ce se va întâmpla în viitor.”
Theodor, 21 de ani, Universitatea de Vest din Timișoara
„Pot să spun că am ales să plec la Timișoara pentru diversitate. La noi în oraș ești mereu judecat. Nu contează cum te îmbraci, ce faci sau ce pasiuni ai, mereu o să fi luat în râs că îți place ceva ce societatea nu aprobă. Dar aici e altfel față de cum era în liceu, de exemplu.”
„Eu unul m-aș întoarce în oraș după studii, doar că nu găsești locuri de muncă. Aș vrea să fiu traducător după ce termin facultatea, dar aș vrea să dau și la arte, pentru că am o pasiune aparte pentru desenul grafic. Momentan sunt pornit pe profesia de traducător.”
Andreea, 20 de ani, facultatea de limbi și literaturi străine din bucurești
„Nu cred că mai e nevoie să spun ce există prin București și ce nu. Dar un singur lucru îl pot spune, și anume că nu o să mă mai întorc în Râmnicu Vâlcea după facultate.
Odată ce pleci în alt oraș, departe de familie, începi să te cunoști pe tine ca persoană. Eu nu aveam planuri de viitor înainte să merg la facultate, dar acum sunt sigură de ce vreau să fac. Îmi place foarte mult să scriu, în special proză, iar faptul că sunt și la o facultate cu specific filologic m-a făcut să iau în serios o carieră de scriitor în plan. Dar deocamdată aș vrea să termin facultatea și să fac traduceri, iar pasiunea mi-o las pentru timpul liber.
Ar fi destul de greu să faci traduceri la noi în oraș. E destul de greu să îți cauți un job cu diplomă în general. Probabil că după facultate o să rămân în București, dar acasă sigur nu mă mai întorc.”
Ce spun oamenii despre criza Personalului
Mariana Rizea este angajată la o florărie din centrul orașului. Spune că a mai avut colege în decursul anilor, dar toate au plecat în mai puțin de șase luni.
„Cea mai tânără angajată care a fost aici acum vreo 6-7 ani avea aproape 30 de ani atunci. Nu a mai fost angajat nimeni aici de când a plecat ea, pentru că oamenii pleacă imediat cum văd cât de greu este să lucrezi în picioare atâtea ore.”
Legat de lipsa forței de muncă din oraș, ea a spus că:
„În spațiile comerciale de lângă noi au fost multe firme de-a lungul anilor care au plecat după cel mult un an. Nu au rezistat prea multe din cauza lipsei angajaților. De exemplu, cei care ne aduc flori de la furnizor sunt de multe ori persoane noi. Oamenii lucrează pentru puțin timp, văd cum merge treaba, după care se lasă. Am pățit de câteva ori să ni se aducă florile cu întârziere pentru că nu avea cine să vină cu ele și asta ne-a decalat și nouă programările pentru nunți și înmormântări. Sunt pierderi pe ambele părți.”
Diferențele dintre zonele rurale și cele urbane sunt mari
Raportul publicat de infraed în 2016 menționează că populația rurală câștigă în fața celei urbane, cu un procent de 52,8%, față de 47,2%. Și totuși, satele sunt mai mult goale.
Nu de puține ori s-a întâmplat să tranzitez satele din județul meu și să nu observ cât de pustii sunt. Copiii nu mai ies să se joace în stradă cu mingea, bătrânii care stăteau pe banca din fața porții au început și ei să dispară treptat, iar casele sunt de multe ori lipsite de lumină odată cu lăsarea întunericului. Un motiv pentru acest fenomen ar fi că mulți dintre cei din mediul rural au plecat la muncă în Occident, majoritatea în Italia, Spania și Germania.
În statisticile publicate de infraed pentru perioada 1990-2015, numerele nu sunt destul de mari. Asta pentru că mulți oameni se întorc la un moment dat în țară, înainte să se hotărască dacă să-și părăsească definitiv plaiurile natale. Însă, realitatea migrației populației rurale în străinătate este mult mai mare decât în statistici.
Trendul este unul național
Din păcate, fenomenul îmbătrânirii nu se găsește doar în regiunea Olteniei, ci este vizibil în toată țara. Conform datelor INS făcute publice la finele anului 2022, numărul populației peste 65 de ani a crescut cu aproape o jumătate de milion. Spre deosebire de vechiul recensământ, când cifrele arătau un procent de 16,1%, anul trecut procentul era de 19,6%, iar numărul continuă să crească.
Ceea ce este și mai îngrijorător este că toate județele țării au înregistrat pierderi la recensământ, exceptând zona capitalei.
