Doar 370.000 de români din cei 5.000.000 aflați în afara țării, conform Digi 24, au reușit să voteze la ultimele alegeri europarlamantare, în timp ce în țară 8.954.000 de cetățeni și-au exercitat dreptul la vot, adică circa 49,02% din cele 18.267.732 de persoane înscrise pe listele permanente și speciale.
Astfel, în jur de 13,5% de români din diaspora și-au exercitat dreptul la vot pe data de 26 mai, după ce au așteptat, ore în șir, la cozi kilometrice, iar Biroul Electoral Central a decis să nu prelungească timpul de votare pentru secțiile din afara țării. În acest mod, mii de români au fost dezamăgiți, încă o dată, de organizarea secțiilor de votare din consulatele României, multe dintre acestea dispunând doar de o ștampilă de votare.
Acest scenariu s-a repetat și la alegerile prezidențiale din 2014, când au reușit să voteze 377.000 de români, cu 7000 mai mult decât pe data de 26 mai. Ministrul de Externe de atunci al României, Titus Corlățean, și-a dat demisia în urma unor proteste de amploare, care au avut loc pe 8 și 9 noiembrie 2014, în orașe precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa sau Bucureşti.
Proteste Timișoara- sursa foto: Adevărul.ro 
Proteste Cluj- sursa foto: Adevărul.ro 
Proteste București- sursa foto: Adevărul.ro
Ministerul Afacerilor Externe a prezentat un raport privind votul din diaspora, în care se precizează că printre factorii care au dus la formarea cozilor la secțiile de votare se numără suprapunerea referendumului cu europarlamentare, conform Digi 24.
Pe de altă parte, actualul ministru de externe, Teodor Meleșcanu, a declarat: „Biroul Electoral Central este cel care se ocupă cu pregătirea și organizarea alegerilor din Parlamentul European, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe are obligația de sprijin logistic.”
Întrebarea care îți vine în minte este „De ce se teme PSD-ul de românii din diaspora?”.
Fiindcă în 2014 89,73% din voturile din diaspora s-au dus către candidatul PNL, Klaus Iohannis, în timp ce candidatul PSD, Victor Ponta, l-a depășit doar în Palestina. În cadrul alegerilor europarlamantare din 26 mai 2019, PSD a obținut doar 3,88% din voturi, iar PNL-31,6% și USR-PLUS-37,28%.
Singura lege din Constituția României ce vine în ajutorul românilor din diaspora este Legea 288/2015, care reglementează votul prin corespondență pentru alegerea Senatului si a Camerei Deputaților. În urma alegerilor europarlamentare, PSD a anunțat prin președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, că lucrează la depunerea unui proiect de lege pentru introducerea votului electronic și prin corespondență până la alegerile prezidențiale din toamnă.
Sistemul de votare electronic care va fi implmentat la noi în țară, conform declarațiilor politicienilor, funcționează în Estonia (singurul membru al Uniunii Europene care-l folosește), dar și în unele cantoane din Elveția sau în țări precum Brazilia, India.
Dacă am urma modelul estonienilor, fiecare cetățean român ar primi un buletin cu un cip, dar și două coduri de acces cu care să se logheze, votul fiind posibil fără ca persoanele să se deplaseze la o secție de votare. Cetățenii mai au nevoie de un calculator și de o conexiune la Internet pentru a putea vota.
Țara noastră se află printre primele când vine vorba de viteza Internetului întrucât ,,România ocupă a cincea poziţie la nivel global în ceea ce priveşte viteza conexiunilor fixe la internet. Este devansată doar de Singapore, Islanda, Hong Kong şi Coreea de Sud”.
Acest sistem funcționează în Estonia, o țară cu o populație mai mică decât a Bucureștiului, dar care a introdus aceste buletine electronice în 2000 și organizat primele alegeri la care s-a putut vota online în 2007.
Un lucru mai puțin știut despre sistemul de votare electronic din Estonia este că procesul electiv începe cu zece zile înaintea duminicii alegerilor. În cele zece zile îți poți schimba opțiunea de câte ori vrei, ultima va fi cea valabilă. Această perioadă ar putea oferi cetățenilor o perioada destul de lungă pentru a-și exprima opțiunea, dar și să se documenteze mai mult, când vine vorba de candidatul pe care îl vor alege.
În al doilea rând, dacă votul electronic ar fi implementat, frauda electorală ar scădea, întrucât voturile sunt numărate în timp real de sistem. Timpul de votare s-ar diminua, iar rezultatele s-ar afla mult mai repede în comparație cu metoda tradițională de numărare a voturilor. Cum voturile ar fi numărate de un aparat și nu de oameni, procesul capătă mai multă transparență. După cum spunea Stalin: „Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile.”
Mai mult, statul nu ar mai cheltui atât de mulți bani pentru a organiza sute de secții de votare în diaspora, respectiv mii pe teritoriul țării.
Pe de altă parte, în 2017, o treime din adresele IP din România (2,89 milioane) au fost afectate de semnalările privind securitatea informatică, iar peste 80% din alerte au fost legate de sistemele vulnerabile (nu au fost actualizate sau au fost configurate ineficient) (Media Fact Book România, 2018). Astfel de sisteme nu au fost încă compromise, dar ar putea deveni ușor ținte pentru infractorii cibernetici (sursa: CERT-RO).
Slaba protecție a datelor reprezintă un argument împotriva implementării sistemului de guvernare electronică, sistemele guvernării electronice devenind vulnerabile în fața atacurilor cibernetice. Un exemplu, în acest sens, este atacul asupra Estoniei din 2007, când spitalele nu au putut funcționa alături de tot sistemul de administrație publică. Unii au dat vina pe hackerii ruși pentru deficiențele întâlnite în sistem.
În concluzie, implementarea sistemului guvernării electronice ar aduce multiple beneficii cetățenilor României, atât din diaspora, cât și din țară, prin economia de timp a utilizatorilor și a funcționarilor publici, asigurarea unui grad mai mare de transparență a procesului electoral și reducerea costurilor de organizare.
Totuși, aceste avantaje ar putea fi umbrite de subdezvoltarea protecției datelor, de sisteme vulnerabile la atacurile hackerilor, de blocaje ale sistemelor statului în urma unor atacuri cibernetice. Însă progresul presupune de multe ori și riscuri, iar digitalizarea va caracteriza societățile viitorului, inclusiv societatea românească.
Poate noul proiect de lege privind implementarea votului electronic la alegerile prezidențiale va veni în sprijinul cetățenilor, dar și a unei politici care să aibă ca motto afirmația lui Winston Churchill:
„Un om politic devine un om de stat atunci când începe să se gândească la noile generaţii, nu la noile alegeri”.
