Ce este acest fenomen?
Dezinformarea este o luptă pe care o purtăm de când online-ul a devenit o sursă credibilă de informare. Astfel, din diferite motive, fie politice, economice, sociale sau ideologice, informațiile care ajung la publicul larg pot fi alterate pentru a manipula o masă de oameni.
Intenționalitatea și faptul că informațiile false stârnesc emoții puternice în rândul vizualizatorilor determină viralitatea conținuturilor de tip fake news. Totuși, cum ne afectează în mod direct?
Influența în societatea românească.
Fake news-ul în politica românească reprezintă o problemă majoră, având un impact semnificativ în încrederea pe care populația o acordă instituțiilor, partidelor politice și mass-media. Astfel, fenomenul dezinformării este folosit adesea pentru a amplifica diviziunile sociale, pentru a influența percepția publică sau pentru a denigra anumiți adversari politici.
Apelul la emoții și stârnirea fricii sau a dubiilor este o cale de a modela opiniile unei mase mai mari de oameni. Platformele precum Facebook, WhatsApp și TikTok sunt principalele canale de a răspândi informații, iar algoritmii acestora ajută la distribuirea materialelor la o scară înaltă.
Influența politică.
Dezinformarea în mediul online a jucat un rol semnificativ în politica din țară, mai ales în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2024.
Este cert faptul că anularea turului I de alegeri a fost bazată pe fapte concrete, precum campania care îl susținea din umbră pe candidatul Călin Georgescu de pe platforma digitală TikTok. Descoperirea campaniei #EchilibrusiVerticalitate a stârnit diverse discursuri care au polarizat electoratul românesc. Aceasta a urmărit influenceri considerați „mai mici”, care au postat public o multitudine de videoclipuri care subscriau într-un mod subtil un „candidat perfect” care să îndeplinească o sumedenie de calități specifice unui lider desăvârșit, și anume Călin Georgescu.
Această iluzie de martirism a lui Georgescu a avut o influență majoră asupra electoratului conservator, sau asupra celora care au vrut să voteze anti-sistem. Într-un final, candidatul aparent independent a ajuns să surprindă pe toată lumea prin performanța sa în turul I al alegerilor.
Eu nu sunt în campanie politică, sunt la nivelul unei chemări, toți pentru unul și noi toți cu Dumnezeu.
-declară Călin Georgescu.
Deep dive.
Pe lângă convingerile extremiste și informațiile eronate pe care Călin Georgescu le-a susținut în cadrul diverselor emisiuni și podcast-uri, soția acestuia este un alt exemplu de distribuitor de fake news.
Când mă dor genunchii, sau când genunchii mei dau semnale, de fapt, sufletul meu îmi atrage atenția că e posibil să fiu foarte mândru, foarte trufaș sau foarte orgolios.
-declarații ale Cristelei Georgescu, soția candidatului.
Aceasta apelează la pseudo-știință și la valori religioase pentru a se afilia grupării conservatoare cu puternice convingeri extremiste. Totuși, de ce această doamnă a devenit un simbol? De ce oamenii cred spusele dânsei în mod orbește și nu pun la îndoieală absolut nimic din ce declară aceasta?
Deși nu are vreo pregatire în domeniul medical, Cristela Georgescu a devenit o adevărată emblemă a medicinei alternative și a teoriilor conspiraționiste:
Nu există boală, cel puțin în naturopatie. Există mesaje ale corpului care dorește să ne atragă atenția să îl sprijinim.
-declară aceasta într-un alt videoclip de pe platforma TikTok.
Rolul religiei.
Religia a devenit și ea politizată de-a lungul vremii. Calitatea vieții din România nu este tocmai plăcută pentru omul de rând, iar acesta, când întâlnește vreun necaz, apelează la Dumnezeu sau la anumite practici oculte. De aceea, românii au fost și vor fi în continuare majoritatea practicanți ai ortodoxiei, iar Biserica Ortodoxă Română va juca un rol major în bunul demers al statului.
De la prăbușirea comunismului, religia a jucat un rol din ce în ce mai important în viața politică și socială a României. Biserica Ortodoxă, care beneficiază de loialitatea a 86% din populație, rămâne cea mai importantă confesiune a țării, exercitând o influență considerabilă asupra politicii locale. Principalele confesiuni religioase ale țării au căutat activ să modeleze democrația, mentalitățile și stilul de viață din România.
-pasaj tradus din articolul scris de Lucian Turcescu și Lavinia Stan, intitulat „Religion, Politics and Sexuality in Romania”.
Conform unui articol IRES, 9 din 10 români cred în Dumnezeu, pe lângă alte convingeri precum reîncarnarea și telepatia. Acest public este perfect de exploatat pentru extremiștii politici, precum AUR, SOS și POT, care profită de vulnerabilitatea publicului țintă. Din acest motiv, comentariile de pe platformele digitale la anumite videoclipuri au fost acaparate de către adepții religiei.
Dezinformarea pe fond religios nu este un lucru nou, deoarece oamenii au căzut pradă fake news-ului inclusiv în anul 2012, când putem considera că internetul nu era atât de dezvoltat ca și acum. Acest lucru este observabil prin zvonurile care au circulat online legate de faptul că oamenii creștini care poartă numele unui sfânt vor plăti o taxă către BOR. Această știre falsă a avut un impact atât de mare asupra populației încât a ajuns și la știri. Site-uri precum Times New Roman, WowBiz și inclusiv Moldova Suverană au dezbătut acest subiect care a stârnit o reacție negativă pe social media și pe diverse forumuri dedicate creștinilor ortodocși.
Nemulțumiri și frică.
În plus, există mesaje care exploatează fricile și nemulțumirile populației, cum ar fi: imigrația, inflația sau teme sensibile legate de identitatea națională. Astfel, oamenii tind să comenteze la anumite postări, proiectându-și propriile temeri sau ideologii, fără a se gândi ce impact pot avea asupra altora. Fenomenul de viralizare este unul greu de controlat, iar o masă de oameni poate fi influențată chiar și de un singur comentariu.
Pe platformele Facebook și YouTube s-a postat un videoclip de tip promovare a unui serial de pe platforma de streaming Netflix, care avea în centrul său mai mulți actori costumați în personajele din Jocul Calamarului. Aceștia purtau costume roșii și măști negre, pe care erau inscripționate diverse figuri geometrice. Această strategie de marketing pentru noul sezon al serialului s-a regăsit în diverse capitale mondiale, printre care și în București. Totuși, românii care nu au știut că este pur și simplu o reclamă au inundat internetul cu diverse comentarii care împărtășeau de la teorii conspiraționiste, la comentarii eronate și rasiste.
Sistemul educațional românesc și cum contribuie la fenomen.
Rata analfabetismului funcțional în Romania este în creștere, situându-se, conform unui articol EduPedu din 2021, între 40 și 45%. Acest procent îngrijorător poate fi un răspuns la întrebarea „De ce ar putea unii români să creadă orice văd pe internet?”. Adevărul este că acest fenomen începe încă din școală, iar mulți români se regăsesc în postura neplacută ca la maturitate să nu înțeleagă cu adevărat un text/mesaj citit. Astfel, există o distincție între persoanele care pot face diferența între fake news și cele adevărate și oamenii care consumă conținutul fără să îl mai proceseze critic.
Pe măsură ce utilizatorii au adoptat rapid rețelele de socializare, aceștia nu s-au reeducat pentru a deveni alfabetizați în acest nou mediu. O concluzie evidentă este că o persoană care posedă abilități avansate de prosumator critic ar trebui să fie mult mai bine pregătită să distingă între fapt și ficțiune pe rețelele de socializare decât o persoană care deține doar abilități funcționale de consum de bază.
-traducere din articolul „I’m not fluent: How linguistics fluency, new media literacy, and personality traits influence fake news engagement behavior on social media” scris de Stacy Miller și Philip Menard.
Cu toate acestea, profesorii de învățământ preuniversitar încearcă să combată acest lucru, formând astfel tineri care dobândesc competențe importante atât în mediul academic, cât și în viața personală.
Limba și literatura română este o disciplină care urmărește, pe parcursul anilor de studiu, formarea unor competențe generale și specifice, absolut necesare în viața cotidiană, competențe care nu se reduc la memorarea și redarea unor seturi de conținuturi. Gândirea critică devine, în lumea contemporană, o abilitate esențiala angajaților în diferite domenii, pe care ar trebui să o formeze învățământul preuniversitar. Pornind de la fragmente literare și nonliterare, profesorul poate construi contexte favorabile unor dezbateri despre teme de interes sau exerciții de deconstrucție al unui mesaj, indiferent de tipul lui. Toate acestea sunt modalități de a înțelege un text și de a reflecta asupra informațiilor lecturate și, implicit, asupra evenimentelor lumii în care trăim. În acest fel, fiecare dintre noi va conștientiza amploarea fenomenului dezinformării și al manipulării prezent în mass-media și pe rețelele sociale.
-declară doamna profesor de limba și literatura română Monica Dumitraș de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea.
Concluzii.
Dezinformarea nu este doar o problemă tehnologică sau politică, ci este și una educațională și socială. Aceasta prosperă pe fondul unei educații insuficiente în ceea ce privește gândirea critică și utilizarea responsabilă a internetului. Totodată, algoritmii platformelor sociale amplifică propagarea informațiilor false și oferă utilizatorilor o iluzie a siguranței informației.
