De multe ori am auzit in jurul nostru sau macar o data expresia”Sunt nebun sa merg la psiholog?”.Aceasta preconceptie a fost instalata in mentalitatea colectiva poate pentru ca acest lucru nu a fost normalizat si incurajat prin educatie.Din pacate stresul cotidian si secolul in care traim ne face mai predispusi la o sensibilitate emotionala ,devenind mai ignoranti la emotiile si starile noastre de spirit. Asa ca am incercat sa inteleg ce ii determina pe oameni sa evite psihoterapia si care sunt temerile vizavi de mersul la psiholog,un subiect inca considerat tabu .Am abordat acest subiect,cu Horia Ungurean,psihoterapeut si presedinte al Asociatiei Thouluse.
“A insoti un om in procesul schimbarii reprezinta o mare onoare pentru mine“
Horia Ungurean,psiholog.
Pe Horia l-am intalnit atunci cand am inteles ca trebuie sa cerem ajutorul in momentele in care ne simtim depasiti de propriile noastre emotii. Eram intr-o perioada foarte stresanta din viata mea si acumulasem foarte multe emotii negative si frici care ma ghidau in actiunile mele.Tin minte si acum momentul in care am pasit in cabinetul lui si ma copleseau tot felul de emotii si ganduri „oare o sa ma judece ?”, recunosc ca ma temeam de intrebarile acelea personale ce puteau sa incomodeze pe oricine.Cu cat mergeam mai des la sedinte,incepusem sa ma obisnuiesc si sa dispara teama aceea de a ma expune in toata vulnerabilitatea mea.
Vizita la psiholog a devenit o necesitate?
Horia considera ca mersul la psiholog ar trebui sa devina obisnuinta ,la fel cum mergem la un control anual si la medic”Mi-as dori ca oamenii sa mearga mai des la psiholog. Asta nu inseamna la un interval saptamanal sau lunar insa, macar anual. Vad acest proces ca un control al psihicului la fel cum isi fac un control medical periodic. Cateodata poate fi suficienta o sedinta, sau alte ori mai multe.As putea spune ca atunci cand consideram ca avem nevoie de terapie este de obicei foarte tarziu. Nu stiu daca este un comportament al romanilor insa de multe ori oamenii ajung la terapie mai mult ca la urgenta in loc sa vina la terapie ca si cum ai face mentenanta periodica la o masina. Astepti sa ti se strice motorul ca sa ajungi in service? Nu. Tocmai pentru ca nu iti doresti acest lucru, te duci periodic pentru verificari si diferite schimburi de piese uzate. Imi cer scuze pentru acest exemplu cu influenta masculina :)” De cele mai multe ori oamenii apeleaza la psihoterapie in momentele in care simt ca nu mai pot face fata sentimentelor ce ii coplesesc si poate fi prea tarziu .Evitam sa mergem la terapie deoarece ne cuprinde frica de adevarul intunecat al psihicului uman. Desigur ca fiecare persoana a avut episoade traumatice in viata sa ,unii le-au ignorat crezand ca nu se lasa afectati ,dar au resimtit aceste lucruri la maturitate .Psihoterapia poate fi o necesitate a societatii actuale ,care este una foarte dinamica cu o evolutie foarte rapida pe plan tehnologic si asezata pe o tendinta de consum foarte accentuata.Creierul are capacitatea de a se adapta foarte rapid la mediul inconjurator insa tehnologia il provoaca la o adaptare mult mai rapida decat una naturala si asta se poate face cu pierderi de informatii sau amanunte.Sa nu uitam niciodata ca frumusetea sta in amanunte. Horia este de parere ca psihologul va deveni o necesitate in viitor “Daca nu este va fi cu siguranta in viitor. Privim la Franta care a legiferat faptul ca fiecare cetatean trebuie sa aiba un psiholog, sau Registrul National al specialistilor din Sanatate din Romania care recent a fost actualizat si cu psihologi.”Normalizarea mersului la psiholog si perspectiva unei necesitatii in acest sens ne-ar face constienti de problemele noastre, si anume ne-ar face sa realizam ca anumite comportamente justificate pe care le avem sunt de fapt obstacole in dezvoltarea noastra si a relatiilor armonioase cu partenerul sau familia.
“As avea curajul sa afirm ca psihologii sunt viitori preoti ai psihicului uman”
O calatorie spre vindecare
Terapia este un proces lung si anevoios de multe ori ,intram in cabinet si acolo suntem pusi fata in fata cu toate fricile si traumele noastre ,nu le mai putem ascunde sub pres ca si cand nu ar fi existat.Psihoterapia este un mod de a te descoperi si a te dezvolta , in cadrul sedintelor ,psihoterapeutul ne ofera “instrumentele” necesare pentru a sti cum sa lucram cu ele . Daca pleci de la ideea ca psihologul trebuie sa-ti dea raspunsurile la probleme ,atunci se pare ca vei trai o dezamagire.Psihologul nu e persoana care ne rezolva noua problemele prin cateva vizite ,el este doar o persoana din exterior care ne poate ajuta sa luam deciziile potrivite pentru noi si sa invatam cum sa ne gestionam emotiile . Tot acest proces de vindecare a ranilor sau traumelor noastre necesita rabdare si timp . Am discutat cu Horia despre temerile oamenilor cand vine vorba de a merge la psiholog si a impartasit cu noi cateva experiente “Una dintre cele mai frumoase experiente a fost procesul psihoterapeutic cu o doamna de 85 de ani care a spus ca intelege perfect ajutorul unui psiholog si ca doreste sa isi rezolve problema. Doamna este de altfel cel mai in varsta client al meu, iar sedintele erau o adevarata placere. O alta experienta care m-a marcat a fost suportul pe care a trebuit sa il acord unei tinere care a ramas insarcinata, iar dupa ce prietenul ei a convins-o sa avorteze a adus-o la psiholog dupa care a parasit-o. A fost socant pentru mine sa fiu martor la o astfel de tactica si foarte greu sa gestionez o sedinta in care tanara era in plin proces al travaliului de doliu.” Calatoria spre vindecare si intregul proces terapeutic poate fi ingreunat de pacient.Horia a afirmat faptul ca cel mai greu a fost de lucrat cu pacientii care au fost adusi cu forta de catre familiile lor ” Cele mai mari obstacole le-am intalnit in cazul oamenilor care nu au venit la sedintele de psihoterapie nu din propria initiativa ,ci adusi de familie sau parteneri. Atunci cand un om nu doreste sa se implice in procesul psihoterapeutic si sa faca o schimbare este foarte greu sa lucrezi cu el.” Aici pot spune din experienta proprie ca psihoterapia nu este doar despre vindecare ci si despre o continua dezvoltare si o calatorie spre sinele nostru autentic. Atunci cand reusim sa renuntam la bariere si la temerile cu privire la ce inseamna acest proces ,vom putea dezvolta relatii mult mai sanatoase cu cei din jur dar si cu noi insine.
De ce ne temem?
Oamenii evita terapia din varii motive ,unul ar fi costurile prea mari ,astfel nu toata lumea isi permite sa faca o vizita psihologului “Una dintre temeri este legata de procesul terapeutic care poate dura foarte mult timp si costurile ar fi foarte ridicate. Alta teama ar fi legata de rezultatul terapiei.In general, cei care se angajeaza in procesul terapeutic o fac cu simt de raspundere si sunt dispusi sa mearga pana la capat, asta insemnand ca sunt dispusi sa treaca si peste teama.”
Am intrebat o prietena apropiata mie ,cum a fost experienta ei cu psihoterapia. Ana ne spune ca ii era teama de faptul ca va descoperi despre ea lucruri ce ar putea sa o sperie mai mult,dar si-a asumat faptul ca vrea sa se inteleaga mai bine si sa invete sa-si fie aproape ,chiar daca cei apropiati nu ar fi inteles de ce are nevoie de terapie.
“Înainte de a începe ședințele de terapie, am picat în capcana stigmatului “dacă mergi la psiholog, ai probleme mentale”, insa la momentul respectiv nu intelegeam ca nu trebuie sa ma concentrez pe problema, ci pe drumul spre soluție, așadar, mi-am făcut curaj și am plecat în călătoria asta.Eram speriata de necunoscutul ce zace in mintea mea, și ma gândeam ca ma voi speria mai tare dacă voi înțelege cât e de greu sa ma cunosc și sa-mi dau voie simt și sau fiu, indiferent ce ar insemna asta. Temerile nu țineau doar de stigmat, și de stângăcia cu care ma gestionam, ci și de ideea de a lasa un om ce nu ma cunoaște, sa ma învețe sa ma cunosc. Cum puteam eu, care abia ma știam pe mine, sa mi las procesul de autocunoaștere în mâinile unui strain? Înainte de a-mi face curaj pentru prima ședință, am luat toate fricile în maini, le-am așezat pe masa, și mi-am vorbit despre ele: “ma deschid spre un străin? Ok. E un om care știe ce face.” ma voi speria de mine și de cum sunt eu de fapt? Ok, o sa-mi dau șansă să ma înțeleg.”,iar astfel am reușit sa trec peste acestea. Mai rămâne teama de ce vor spune ceilalți. Cel mai mare coșmar, pe care ulterior, tot cu ajutorul terapiei l-am vindecat.Timp de 8 luni de zile ai mei n-au știut ca sunt în proces de a repara ce au stricat de-a lungul timpului, conștient sau nu. Mi-a fost teama de clasicele “ce-ti trebuie?”, “prostii”, “bani aruncați pe fereastra .”
Statistica nu reflectă însă realitatea din casele și mințile oamenilor, ci mai degrabă lipsa de asumare a unui fenomen pe care preferăm încă să-l considerăm tabu și despre care alegem să nu vorbim.
Si psihologul are nevoie de Psihoterapie
Meseria de psihoterapeut vine la pachet cu multa incarcatura emotionala .In primul rand si psihologii sunt oameni. Si ca toti oamenii, si psihologii trec prin evenimente dificile sau mai usoare ale vietii. La fel ca toti oamenii si psihologii au traume, probleme, bucurii, evenimente neasteptate”Din propria experienta, ca persoana care a trecut printr-un divort pot spune ca terapia m-a ajutat foarte mult. Cred ca era mai util daca o incepeam mai devreme, in timpul casatoriei insa nu am facut asta si acum imi pare rau.Din experienta altor colegi pot spune ca este nevoie ca psihologii sa mearga la psihoterapie. Din pacate unii dintre colegii nostrii s-au sinucis fara a ajunge la terapie. Cred ca daca ar fi mers astazi i-am fi avut inca in viata.Incarcatura emotionala este dificil de dus si de accea din cand in cand este nevoie sa ne descarcam si sa fim sprijiniti psihologic de alti colegi mai experimentati”.
Prin urmare,chiar daca multi dintre noi afirmam faptul ca nu avem nevoie de ajutor specializat ,terapia poate fii o modalitate de preventie . O persoana echilibrata emotional va fi mult mai productiva si va avea un stil de viata sanatos. A avea grija de sanatatea ta nu inseamna doar controlul la medic ,ci si ingrijirea emotiilor noastre .In ultima perioada mersul la terapie a inceput sa fie popularizat si oamenii au mai renuntat la preconceptii ,insa nu in totalitate. Probabil ca in urmatorii ani va deveni ceva “la moda” si o necesitate cu siguranta.