Alexandru Stermin este profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, unde ține cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Este licențiat în biologie și teologie, are un masterat în filosofie și cursuri de formare în psihoterapie. A avut burse de studiu la Universitatea din Greifswald, Germania, și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro, Brazilia.
În calitate de explorator, a luat parte la numeroase expediții, de la tărâmul de gheață al Siberiei și până în luxurianta junglă amazoniană. Despre multe dintre aceste aventuri puteți citi chiar în volumele sale.
Eu sunt Sandu Stermin și sunt biolog. Și, după cum vedeți, îmi place foarte mult să stau în natură.
Cu această prezentare simplă și autentică, Alexandru Stermin își deschide povestea, o poveste care începe în Viștea de Sus, un sat mic din județul Brașov, la poalele munților. Crescut într-un mediu rural, aproape de păduri și câmpii, Alexandru a avut ocazia să exploreze natura încă din copilărie.
De unde a început totul
„Am copilărit cu animalele din curte, cu natura din jur și cred că pentru mine natura a fost spațiu libertății mele, a fost locul în care eu mă duceam și puteam să mă simt liber, să explorez, să fiu curios și să mă mir. Cred că în natură am avut primele experiențe care m-au format și cred că de acolo a început totul.” mărturisește el.
Inspirat de emisiuni precum Teleenciclopedia, Alexandru visa să vadă lumea și diversitatea ei naturală. Acele vise copilărești aveau să devină mai târziu realitate.
Călătorii și experiențe
Pasionat de diversitatea lumii, el a traversat continente, păduri, savane și orașe, absorbind experiențele care i-au modelat percepția asupra vieții. India, Japonia, Siberia, Islanda și Africa sunt doar câteva dintre destinațiile pe care le-a explorat, însă America de Sud ocupă un loc aparte în inima sa.
“Îmi place foarte, foarte mult tot ce înseamnă America de Sud, iar Brazilia este o țară care m-a cucerit iremediabil. Este un loc al diversității, o împletire incredibilă de culturi – tribale, europene și africane. Acolo găsești o bogăție culturală și naturală cum nu mai există altundeva pe lume. Fiecare biom al Braziliei, fiecare om întâlnit, mi-a oferit perspective noi asupra vieții.”
Arhivă personală – Alexandru Stermin
Arhivă personală – Alexandru Stermin
„Brazilia este o ţară unde întâlneşti foarte multe lucruri”, povesteşte el cu entuziasm. „Este o ţară cu o diversitate şi o bogăţie culturală cum nu e alta pe lume. Totuşi, pentru Stermin, alegerea unei destinaţii favorite este la fel de dificilă precum aleagerea unui copil preferat. Fiecare ţară şi fiecare experienţă îi oferă ceva special, conturând viziunea sa asupra lumii.
Pentru Alexandru călătoria nu începe odată cu primul pas pe un teritoriu străin. Pregătirile sunt la fel de importante ca destinația în sine. “De obicei, îmi ia un an de zile să organizez o călătorie. Brazilia, de exemplu, implică multă birocrație, o mulțime de hârtii și documente. Apoi urmează să găsesc persoanele potrivite cu care să călătoresc. Toată această pregătire este o parte esențială a experienței. Uneori, anticiparea este mai benefică decât actul în sine.”
Una dintre cele mai remarcabile aventuri ale sale a avut loc în mijlocul tribului Umutina, situat la graniţa dintre pădurea atlantică şi savana braziliană. Acolo, Stermin a petrecut două săptămâni, devenind primul străin care a ajuns în acest loc izolat. „Am locuit într-o colibă şi m-am trezit în fiecare dimineaţă pentru a participa la activităţile lor zilnice. Ritualurile lor mi-au deschis orizonturi noi, oferindu-mi o altă perspectivă asupra timpului, relaţiilor şi transcendenţei”, povesteşte el. Această conexiune profundă cu natura şi cu oamenii i-a oferit o oglindă prin care să înţeleagă mai bine propria viaţă.
Nu toate călătoriile au fost lipsite de provocări. „Cele mai mari obstacole au fost legate de fricile noastre interioare. Frica de moarte a fost, deseori, o provocare care putea să mă facă să îmi pierd cumpătul”, mărturiseşte el.
O destinaţie care i-a provocat emoţii puternice a fost India. „Încă ţin minte cum, după ce am revenit acasă din India, am plâns de fericire că am scăpat. Nivelul de mizerie din Mumbai m-a afectat foarte tare”, spune el cu sinceritate. Cu toate acestea, la distanţă de ani, el recunoaşte că s-ar întoarce, fascinat de contrastele şi de frumuseţea satelor din junglă, care i-au oferit un refugiu liniştit în mijlocul haosului urban.
Când fiecare expediție devine o lecție despre viață
Pentru Stermin, călătoriile au avut un impact profund asupra modului în care priveşte lumea. „Călătoriile te fac să îţi dai seama că lumea este vastă şi că oamenii sunt diverşi. Aceasta te face mai tolerant şi mai întelegător. Mi-a crescut foarte mult toleranţa la frustrare”, spune el. Acest proces l-a ajutat să construiască un mindset flexibil, prin care plănuieşte minuţios, dar lasă loc pentru spontaneitate.
Fiecare călătorie, fiecare provocare şi fiecare descoperire au contribuit la formarea unui om care nu doar explorează lumea, ci şi învaţă să o înţeleagă mai profund.”
Fascinația pentru cranii
Pentru Alexandru Stermin, călătoriile nu înseamnă doar explorarea naturii și culturilor, ci și a urmelor lăsate de trecut. Fascinația sa pentru cranii reflectă această dorință de a înțelege legătura dintre viață, moarte și istorie. “Craniile spun povești. Ele sunt martorii tăcuți ai trecerii timpului și ai vieții care a fost. Când privesc un craniu, simt că ating un fragment de eternitate, o conexiune directă cu trecutul. Fiecare craniu pe care l-am descoperit mi-a oferit o lecție despre fragilitatea și măreția existenței umane.”
Arhivă personală – Alexandru Stermin
Cum scrisul ajută la înțelegerea profundă a lumii
Cărțile pe care le scrie sunt, de asemenea, o modalitate prin care Alexandru Stermin își explorează gândurile și experiențele. „Eu când scriu înțeleg mai bine ce se întâmplă. De multe ori, fie vorba între noi, înțeleg un curs când îl predau. Sunt momente din curs pe care le înțeleg în profunzimea lor atunci când le predau în fața studenților și cred că mult mai mult se întâmplă asta atunci când scriu. De multe ori ca să înțeleg lucrurile le scriu. Mi-am dat seama că dacă vreau să le împărtășesc și altora și să le explic și altora și cumva să mă întâlnesc cu alții în aventura aceasta a înțelegerilor, parcă lucrurile se limpezesc mai bine. Și atunci m-am apucat să scriu ca să înțeleg eu, ca să împărtășesc cu ceilalți felul în care văd lumea și în același timp și ca să simt că am un rost pe lumea aceasta și în felul acesta îi responsabilizez pe cei care citesc să facă ceva pentru lume. Acestea cred că au fost motivele: bucuria de a împărtăși cu ceilalți, încercarea de a-i responsabiliza și nevoia de a înțelege.”
Arhivă personală – Alexandru Stermin
Arhivă personală – Alexandru Stermin
Dacă doriți să aflați mai multe despre experiențele și călătoriile lui Alexandru Stermin, puteți citi volumele scrise de el: Călătorie în jurul omului (Humanitas, 2021), Căzuți din Junglă, Poveștile unui explorator (Humanitas, 2022), Cum am devenit vrăjitor-Din carnetul unui explorator (Humanitas, 2023) și cea mai recentă carte pe care o semnează, Privirea urangutanului sau despre animalul din noi (Humanitas, 2024).
Alexandru Stermin a mai scris Jurnalul unui ontolog (Presa Universitară Clujeană, 2017) și a colaborat la realizarea seriei Fauna României – Păsări (Academia Română, 2015).
Reconectarea cu natura
Într-o lume în care inteligența artificială și spațiul virtual câștigă tot mai mult teren, Stermin subliniază importanța reconectării copiilor cu natura. „E foarte important să îi facem să se conecteze cu natura atâta vreme cât există inteligența artificială și cred că cu mult mai mult atâta timp cât există spațiu virtual. Cred că putem să facem acest lucru începând cu niște exerciții mărunte. În primul rând împrietenindu-i cu natura și făcându-i să înțeleagă din experiență ce înseamnă natura. Putem să îi luăm unui copil o floare, o plantă și să-l responsabilizăm, să îi povestim cum crește planta aceea, ce se întâmplă cu ea. Că e vie, că are aceeași viață care este și în noi, numai în altă formă, după care putem să îi împrietenim pe copii cu natura din jurul nostru.”
Întrebat ce titlu ar da vieții sale, Alexandru Stermin răspunde:
Când am plecat în jurul lumii am avut o insignă pe care scria – că de n-aș fi nu s-ar povesti – și cred că așa i-aș spune vieții mele, că de n-aș fi nu s-ar povesti. Pentru că ceea ce nu se poate povesti nu există și în momentul în care noi putem să povestim înseamnă că existăm. Viața este despre a povesti și despre a exista.
