Cyberbullying – Violența cibernetică și cauzele acestuia

• Acest articol urmărește identificarea și îmbunătățirea contextului socio-legal din România referitor la problema hărțuirii manifestată prin intermediul tehnologiei informației și a comunicațiilor, cunoscută sub numele de ,,cyberbullying”.O primă soluție constă în introducerea unei legi al cărei conținut se referă exact la fenomenul de cyberbullying și care reglementează modul de utilizare a mijloacelor electronice și protejează copiii și adolescenții de pericolele întâlnite în mediul virtual. La această se adaugă măsuri sociale ce presupun implicarea școlilor, părinților și a organizațiilor non-profit, în prevenirea și diminuarea consecințelor hărțuirii informatice.

• Hărțuirea cibernetică pe rețelele de socializare este o problemă în creștere care provoacă vătămări mentale și fizice conducând adesea la anxietate, scăderea încrederii de sine, depresie și gânduri și tendințe suicidare.

• O astfel de problemă, ce derivă din revoluționarea modului de a interacționa prin intermediul internetului, extrem de frecvent întâlnită și cu implicații foarte grave asupra sănătății fizice, dar mai ales psihice a copiilor și adolescenților, este hărțuirea cibernetică sau cyberbullying (termenul englezesc). Deși este o problemă actuală majoră, din păcate, în România, se acordă mult prea puțînă atenție acestui fenomen atât din partea școlilor, cât și a autorităților, iar întrun cadru legal deficitar și în lipsa unor politici bine definite ale unităților de învățământ, care să reglemeteze acest fenomen, hărțuirea cibernetică continuă să se manifeste, conducând la un număr tot mai mare de victime.

Statistici Cyberbullying în România

Statistici Cyberbullying Procent 
Adolescenți care  au declarat au fost hărțuiți în mediul online 52% 
Adolescenți care au primit amenințări în mediul online (cyberthreats)33% 
Adolescenți care au fost hărțuiți în repetate rânduri prin intermediul telefoanelor mobile și internetului 25% 
Adolescenți care nu le spun părinților despre actele de cyberbulling cu care se confruntă 52% 
Adolescenți, cărora li s-au făcut poze defăimătoare fără permisiunea lor, cu ajutorul camerei de fotografiat a telefonului mobil 11% 
Tabel 2 Cyberbullying

TIPURI DE CYBERBULLYING ȘI CONSECINȚELE ACESTUI FENOMEN

• Hărțuirea pe internet este un fenomen complex, având mai multe forme de manifestare. Conform site-ului inițiat de Kaspersky pentru siguranța copiilor pe internet, ,,Kids safety by Kaspersky”, există zece tipuri de cyberbullying, și anume:

  1. Gossip (bârfa) – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un comportament restrictiv.
  2. Exclusion(excluderea) – excluderea din grupuri sau activități online a anumitor persoane; de exemplu, excluderea din grupul de messenger al clasei a unui coleg, din pricina faptului că nu este considerat suficent de bun pentru a face parte din același grup cu alții.
  3. Harassment (hărțuire, sâcâială) – a lua în batjocură constant și deliberat o persoană, de pildă prin postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea psihică a individului.
  4. Cyber stalking(urmărire online) – comportament de hărțuire intimidant, cu scopul de a aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/adolescentților cunoscuți pe internet, amenințându-i de data aceasta fizic.
  5. Trolling(întărâtare) – provocarea unor persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită.
  6. Comments(comentarii) – postarea de răspunsuri negative, denigrante la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită persoană pe internet.
  7. Dissing (insistență abuzivă) – postari sau trimiteri permanenete de mesaje către anumite persoane, în pofida refuzului lor de a comunica.
  8. Fake profiles (profiluri false) – profiluri create de către agresorii pe internet ce împrumută identitatea altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele lor; sub protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, alteori, își însușesc identitatea victimei în discuțiile cu alte persoane.
  9. Trickery (dezvăluire) – folosirea de trucuri pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le facă publice.
  10. Fraping(sabotarea) – actul de a schimba toate detaliile de pe pagina personală a cuiva atunci când persoana respectivă uită să restricționeze accesul; include și comunicarea în numele victimei.
  11. Sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utlizând mijloace electronice de comunicație.

CONSECINȚELE  MANIFESTĂRII CYBERBULLYING-ULUI POT FI îNCADRATE ÎN 3 CATEGORII:

• Efecte la nivel social: 

– diminuarea dorinței de a comunica și socializa, atât în mediul online, cât și în viața reală, motiv pentru care unele victime pot alege să se izoleze de societate .

– comportament necorespunzător în societate, victimele putând acționa agresiv sau prezenta complexe a căror manifestare inhibă socializarea.

• Efecte la nivel emoțional:

-comportament agresiv sau depresie, cauzate de reacțiile celor din jur la postările agresorului cu privire la victima.

-frică și anxietate, determinată de impresia victimei că este urmărită permanent de agresor sau că urmează un nou atac la adresa sa.

• Efecte la nivel fizic:

-rănirea fizică pricinuită de agresorul cu care victima s-a întâlnit ulterior față în față.

-sinuciderea – în anumite cazuri extreme, victima, izolată și refuzând să ceară ajutor din exterior, recurge la a-și lua viața, fie din convingerea că este singura modalitate de a opri agresorul, fie pentru că nu mai poate să îndure tratamentul abuziv al agresorului sau reacțiile celor din jur.

• Conform Fig. 2, cele mai multe acte de cyberbullying se petrec pe Facebook, aceasta fiind de altfel și cea mai populară rețea de socializare. Locul secund este ocupat de Instagram cu 23,4% , iar următoarea clasată este rețeaua Twitter, 21,40% dintre adolescenți confruntânduse cu hărțuirea cibernetică pe această platformă socială. 13,5% dintre adolescenți  au ales SnapChat ca loc de desfășurare a actelor de cyberbullying, iar 11,2% mesajele.

Cyberbullying în funcție de genul respondentului

Cyberbullying în funcție de genMasculinFeminin
Am fost hărțuit în mediul online16.60%25.10%
Cineva a postat comentarii răutăcioase și jignitoare online despre mine10.50%18.20%
Cineva a postat un videoclip jignitor despre mine3.60%2.30%
I-am hărțuit online pe alții17.50%21.30%
Am răspândit zvonuri false online despre alte persoane 6.30%7.40%
Am postat online o fotografie jignitoare la adresa cuiva4.60%3.10%
Tabel 2 Cyberbullying

Despre toate aceste aspecte am discutat cu LIana oprita, psiholog, cadrul didactic in cluj napoca 
 


 

Cum ați putea  defini fenomenul de bullying?

Este vorba de o hărțuire, o agresivitate care se repetă în mod constant, nu este un conflict care dispare ci este ceva ce se întâmplă în fiecare zi față de o anumită persoană, pot fi doar cuvinte urâte sau pot fi atingeri gesturi de umilire care se repetă, față de agesivitate sau violență verbală, fizică unde poți să ai un conflict să te cerți sau să te bați urat dar dispare, umilirea constanța și repetată, hărțuirea unei persoane, jignirea, bullying este defapt emarginarea unei persoane. De obicei în bullying agresorul își alege victima care nu ripostează și care suportă zi de zi, care are o atitudine pasivă și se întâmplă pe o durata lungă de timp.

Unde se manifestă acest fenomen?

Bullying ul se poate manifestă oriunde, la școală, în mediul profesional, acele glumițe, jignirii repetate, te legi de cineva în mod constant.

Care sunt cauzele Cyberbullying-ului? Dar consecințele?

Anumite persoane au și ele probleme, prind tupeu și le este mai ușor să se ascundă în spatele unui ecran și să adreseze anumite cuvinte, injurii, atutudini față de alte persoane, cred că se întâmplă peste tot dar în mediul online este mai ușor. Consecințele la nivel emoțional creează disconfort, te afectează din punct de vedere psihologic, nu te simți în largul tău și de aceea este indicat să păstrezi o doză de rezervă față de persoane mai mult pentru a te proteja, mai ales în rândul elevilor.

În experiența dumneavoastră profesională ați întâlnit cazuri de acest gen?

În mediul școlar există cazuri de cyberbullying dar și de bullyng, există programe de prevenție, activități de consiliere de grup care urmărește creșterea încrederii de sine a elevilor, comunicarea asertivă, dezvoltarea unor anumite abilității sociale unde cer ajutor când întâlnesc aceste situații.

De ce apare tot mai mult în rândul copiilor?

Tot mai mult….Fenomenul asta a violenței din totdeauna a existat chiar și sub alte forme și va există, este probabil dezvoltat și de mass-media, de expunerea a anumite filme, videoclipuri, jocurile au o doză mare de violență asupra copiilor. Faptul că mulți agreesori sau hărțuitori de bullying cred că sunt “Cool” în mod de a arată cât de puternici, forță de a domină pe celălat și există și alți factori care țin emoționali și psihologic, agresorului căruia îi place să umilească, cea ce inseamna ce, lipsa de empatie. De multe ori în bullying sunt mulți în jur indiferent fizic sau online care nu intervin ci doar privesc de frică și oarecum și ei sunt complici la această agresiune și ar putea să facă mai mult.

Există soluții de combatere a acestui fenomen tot mai des întâlnit în școli? Ce recomandări puteți oferi în acest sens?

Există programe de prevenție în școli legate de aceasta, pentru victima și pentru agresor, Există și consilierea familiei, dezvoltarea unor defecte sociale, dezvoltarea inteligenței emoționale și sociale.