În societatea modernă, tot mai multe persoane se confruntă cu anxietate, o afecțiune tot mai comună, mai ales în rândul tinerilor. Conform despreHUB, dintre cei 1000 de adolescenți care au apelat la helpine-ul acestora în anul 2021:
- 58% suferă de anxietate
- 22% suferă de depresie
- 16% au luat în calcul suicidul
- 5% au fobie socială
- 31,8% au experimentat atac de panică, tulburare de alimentație și consum de substanțe
Neliniștea, îngrijorarea și teama persistentă sunt o parte a vieții zilnice pentru mulți oameni. Efectele acestei stări de anxietate pot fi considerabile, influențând negativ calitatea vieții, relațiile cu persoanele din jur, performanța la locul de muncă și bunăstarea generală.
Conform medicover.ro, starea emoțională numită anxietate poate fi asociată cu mai multe simptome, precum:
- Înroșirea feței
- Transpirație
- Tremor
- Inima începe să bată cu putere
- Nervozitate
- Lipsa sau evitarea contactului vizual cu ceilalți
- Postura rigidă
În plus față de episoadele clasice, există și tulburări de anxietate, acestea fiind caracterizate de o stare de frică constantă.
Teama vine din anticiparea, proiectarea asupra celorlalți a unei atitudini critice, negative cu privire la propria persoana în ansamblu, la comportamentele, la gândurile sau la emoțiile unei persoane. Astfel, mediul academic oferă diferite oportunități de relaționare între studenți. Inițial, ei nu se cunosc. De aceea apar uneori proiectări și anticipări negative, eronate cu privire la ceea ce ar putea zice sau face cineva în raport cu tine, proaspăt student. În anul I, anxietatea socială poate fi mai pregnantă, până ajung studenții să se cunoască între ei. În anii mai mari, scade anxietatea socială și crește anxietatea de performanță, întâlnită la fel de frecvent în mediul academic.
Claudia Chiorean, doctor în psihologie, asistent de cercetare FSPAC, UBB Cluj-Napoca
Anxietatea de performanță
Anxietatea de performanță apare în cadrul unor activități când individul este evaluat sau judecat. Această anxietate se poate manifesta în diverse situații, precum în perioada examenelor, înainte de a realiza un discurs în public sau înainte de participarea la o competiție.
Anxietatea de performanță se referă la anxietatea specifică asociată cu îndeplinirea sau realizarea unei sarcini sau a unei performanțe în fața colegilor studenți și a profesorului. Apare în contexte specifice: susținerea unei prezentări, participarea la o competiție sportivă, susținerea unui examen sau orice altă situație în care o persoană se simte evaluată sau judecată în funcție de performanța sa. Studentul se concentrează foarte mult pe frica de a eșua, de a nu îndeplini standardele așteptate (imaginate sau reale) sau de a fi judecat negativ de către ceilalți și pierde din vedere propriile abilități, capacități.
Claudia Chiorean, doctor în psihologie, asistent de cercetare FSPAC, UBB Cluj-Napoca
Efectele anxietății sunt expuse și în această declarație video .
Există mai multe cauze posibile ale anxietății de performanță. Printre acestea se numără experiențele traumă sau eșecurile anterioare care pot crea un sentiment de nesiguranță și frică. De asemenea, așteptările nerealiste pe care le avem de la noi înșine sau pe care le resimțim din partea celor din jur pot contribui la anxietatea de performanță. Presiunea socială de a performa bine, fie că provine de la colegi, prieteni sau familie, poate amplifica anxietatea și poate crea un sentiment de frică de eșec.
Colegii au creat un mediu care a făcut ca parcursul meu să fie unul mai ușor, din perspectiva socializării, deoarece erau foarte prietenoși. Profesorii de la anumite specializări (cu grupe mai mici) se asigurau să includă pe parcursul orelor toți studenții, deci au ajutat. Când profesorii mă întrebau ceva pe care nu eram sigură de răspuns, nu voiam să răspund din frica de a nu da un răspuns greșit.În plus, când eram mică și preferam să nu vorbesc decât când era nevoie. Am realizat că trebuie să schimb ceva când am intrat la liceu. Nu pot să zic că am trecut complet peste, dar m-a ajutat să iau poziția de reprezentant de an, și de specializări ulterior, în facultate, pentru că m-a forțat să socializez mai mult.
Andreea, fostă studentă, Litere, UBB Cluj-Napoca
Anxietatea socială
Persoanele care suferă de anxietate socială simt o stare de disconfort atunci când se află în preajma altor oameni. În acest sens, studenții anxioși nu consideră facultatea ca un mediu primitor și sigur. Relațiile cu colegii, care în mod normal ar trebui să le aducă benefici,i atât pe plan personal cât și academic, sunt slab dezvoltate sau chiar inexistente.
Astfel, rezultatele acestor studenți vor scădea, mai ales din cauza faptului ca mediul universitar este unul în care deseori se pune accentul pe munca în echipă. În cazul în care există o nelămurire, aceștia vor fi nevoiți să se descurce pe cont propriu, situație creată de sentimentul puternic de frică.
Mi-am dat seama că am anxietate socială încă din gimnaziu, atunci când aveam această stare de neliniște și am zis că ”nu cred că acei colegi au interese comune cu mine”. Am încercat să trec peste anxietate chiar de la începutul facultății. Am început să am curajul să vorbesc cu oameni, să schimb o vorbă, două, și am reușit să mă împrietenesc cu niște colegi care sunt, după părerea mea, de treabă. Simt că sufăr mult mai puțin de anxietate socială, dat fiind faptul că am avut curajul să fiu mai deschis la minte. Sper să rămână așa, deoarece poți să fii într-o situație mai gravă, în special când nu-ți faci puțin curaj și să vezi cu cine te poți împrieteni.
Eugen, student, Geografie, UBB Cluj-Napoca
Așadar, anxietatea este un factor care influențează semnificativ perioada universitară prin lipsa comunicării cu oamenii din jur care ar trebui să ofere sprijin. Totodată, influențează rezultatele academice, tocmai din frica de a nu a da greș în fața profesorilor și colegilor.
Ambele tipuri de anxietate au un impact negativ mare asupra calității vieții și randamentului academic. Pentru fiecare dintre ele există terapii care includ protocoale specifice (De ex. terapia cognitiv-comportamentală, terapie de expunere, tehnici de gestionare a stresului, mindfulness, medicație…). Este important să se obțină ajutor profesional dacă anxietatea devine incontrolabilă sau afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi a unei persoane.
Claudia Chiorean, doctor în psihologie, asistent de cercetare FSPAC, UBB Cluj-Napoca
Totuși, anxietatea poate fi ameliorată de profesori sau de colegi printr-un efort de comunicare, de care aceștia dau dovadă. Mediul creat de participanții în sistemul universitar a fost unul prietenos în situațiile prezentate care i-a motivst pe studenți să devină o versiune mai bună a lor, astfel încât anxietatea să nu le creeze probleme.