Creierul și liniștea sau arta de a zace

Liniștea și stresul

Nemulțumirea devine un sentiment caracteristic societății noastre orientată exclusiv către performanță, iar gestionarea timpului și proiecțiile de viitor sunt subiecte dezbătute frecvent. Însă, de ce este insuportabil să nu facem nimic ?

Citești o carte bună și îți pui un film pe fundal, conduci și asculți piese la radio, ieși la o cafea cu prietenii și toți vă uitați în telefoane, mergi pe stradă și te întrebi dacă ai încuiat ușa. Problema nu este viteza cu care călătorește atenția noastră, ci nivelul de autonomie al acesteia susținut de lipsa disciplinei și a concentrării asupra lucrurilor cu adevărat importante, a stării de ancorare în realitate. Științific, starea de prezență conștientă, atenția, este o abilitate psihologică extrem de importantă, deoarece ne direcționează energia.

Echilibrul este doar o iluzie

Chiar și specialiștii pot întâmpina probleme. Suprasolicitarea intelectuală zilnică, termenele limită, sarcinile care trebuiau executate imediat, responsabilitățile în plus erau realitatea în care trăiam, afirmă Pravilă Cristina, psiholog clinician. Diagnosticul de dislipidemie a venit la scurt timp, aceasta susținând că l-a văzut ca pe un avertisment serios asupra nevoii de a acorda atenție stării sale generale. A început să se intereseze mai mult timp de modalități de relaxare a minții, să participe la cursuri care să îi ofere metode de detensionare mentală, însă cel mai mult a pus accentul pe planificarea timpului și pe un stil de viață sănătos.

Și pentru studenți momentele de stres acaparează rutina zilnică, iar starea de ancorare în prezent devine un lucru utopic, pe fundalul presiunii academice. Titov Delia, studentă în cadrul UniBuc, declară că stresul constant duce la un blocaj în care nu mai poate face nimic. Până acum în viața mea am reușit să evit burnout-urile, atunci când am simțit că se apropie și m-am simțit copleșită, m-am oprit din tot ce făceam și am spus “ok, stop”. Delia afirmă că ședințele constante la psiholog au adus-o la lumină, iar muzica pentru ea își face cea mai mare parte când vine vorba de relaxare și uitat de griji.

Ce se întâmplă aici și acum statistic?

Liniștea poate îmbrăca multe forme, mai ales ipostazele interioare. Pentru o societate zgomotoasă și guralivă ca a noastră, a recurge la liniște ca instrument terapeutic și de dezvoltare personală este o noutate, mai ales odată cu digitalizarea vieții. Rezultatele unui studiu efectuat de Universitatea Irvine California a arătat că pentru tineri, durata medie de concentrare continuă în fața calculatorului a trecut de la 3 minute în 2004, la 1 minut și 15 secunde în 2012, în comparație cu aproximativ 45 de secunde în prezent. Alt studiu arată că din 2013 până în 2021 ne-am dublat timpul pe care îl acordăm internetului pe smartphone.

Testează

Site-ul Do nothing for 2 minutes ne propune să privim pe calculator o imagine reprezentând marea, să ascultăm sunetul valurilor timp de două minute și să ne relaxăm fără a atinge tastatura sau mausul. La o simplă atingere cronometrul se va reseta.


Creierul în repaus și sindromul burnout. Ne facem timp de psihoterapie.

Liniștea neuronală, ca și construct, consider că este un non-sense, neuronii se liniștesc doar atunci când moare creierul, dar putem vorbi despre creierul aflat in repaus, susține Andrei Cristina Alexandra, psihoterapeut cu formare in psihoterapia centrată pe persoană.

Burnout-ul este o stare caracterizată de epuizare emoțională,  de epuizare mentală și/sau fizică, cauzate de expunerea la stres prelungit sau repetat. Cel mai adesea cauzată de probleme la locul de muncă, dar poate apărea și în alte domenii ale vieții: relațiile de cuplu sau orice alt domeniu al vieții sociale a individului. Un sondaj realizat de STADA Health în 2022 arată că 67% dintre respondenți au experimentat sau au fost aproape de un burnout, plasând România pe locul al doilea în Europa.

Principala dificultate de depistare a burnout-ului este faptul că se instalează treptat, poate fi interpretat ca fiind inerent profesiei sau îndeplinirii scopurilor propuse și astfel devine dificil de detectat. Modul general de manifestare a simptomelor se suprapune peste trăsăturile de personalitate (perfecționism, pesimism, nevoia de control, nevoia de validare externalizată), rezultând modul individual de manifestare și de depistare a burnout-ului. Andrei Cristina Alexandra afirmă faptul că cele mai des întâlnite manifestări care pot reprezenta un semnal de alarmă și necesită apelarea la un specialist, sunt:

Stresul de ieri, de azi și de mâine

Starea de stres a devenit în ultimii ani un mod de a trăi pentru ființa umană, rezultatul fiind suprasolicitarea continuă și împingerea limitelor care alarmează în mod obișnuit omul pentru a își modifica propriul comportament. Psiho-bio-fiziologia umană nefiind creată pentru acest ritm alert și continuu solicitant, se instalează incongruența dintre adevărata stare de fapt și percepția proprie a realității. Comunicarea dintre mental, emoțional, senzorial, fizic este intens deteriorată, semnalele de alertă având nevoie să fie de un nivel al intensității foarte ridicat pentru a obține atenția individului și reducerea ritmului autodistructiv.

Astfel, nevoile cotidiene de nivel mediu au devenit dificil de îndeplinit și tulburările psiho-somatice au devenit modalitatea corpului de a atrage atenția asupra sa și de a impune reducerea ritmului alert de viață. Tulburările de somatizare se manifestă la adolescenți mai ales prin crize, probleme de respirație, palpitație și leșin, iar de cele mai multe ori sunt cauzate de consumul de alcool sau droguri și comportamentul autodistructiv.

Provocările date de către folosirea tehnologiei modernă prin adoptarea vitezei acesteia de procesare a informațiilor de către om, impun găsirea unor modalități de reducere a ritmului alert și cultivarea momentelor de liniște mentală, de pauză de la procesarea informaților, ale gândurilor.

Și acum ce pot face ?

Andrei Cristina Alexandra atrage atenția asupra factorului principal pentru a preveni apariția epuizării: simplul contact cu propriile stări emoționale, cu mesajele de oboseală fizică ale corpului. Activitățile fizice sunt considerate de aceasta ca un element crucial care ar trebui implementat în programul zilnic. Meditația, focusing-ul și lucrul cu tehnicile de respirație pot aduce îmbunătățiri vizibile la calitatea spirituală, precum respirația holotropică în care clientul se implică total într-un proces de respirație conștientă de aproximativ 3 ore pe un fundal muzical evocativ special conceput.

Să las totul pe mâna psihoterapeutului? O greșeală. Clienții vin de cele mai multe ori în timp ce se află în episod de criză și au așteptarea de a se simți bine repede, de a primi ”pilula minune” , de a se reîntoarce la ”cel care eram, înainte”, de a rezolva chestiuni de suprafață și a se implica moderat, dezvăluie Andrei Cristina Alexandra.

Mi-a folosit ca profesionist tehnica respirației holotropice, a focusing-ului, a mindfulness-ului ca prim exercițiu în cabinet oferit experiențial clienților, exercițiu combinat cu tehnici de respirație utile și cu aplicabilitate în timp real în situațiile de criză. Feed-back-ul clienților după prima ședință a fost unul pozitiv, afirmând că simt ușurare, relaxare, un înțeles mai profund al situațiilor, perspective noi de abordare și faptul că există soluții de rezolvare a ceea ce înainte considerau a fi fatal.

În activitatea sa profesională, aceasta își susține clienții în procesul de creștere a încrederii în sine, de împuternicire în a deveni autonomi, independenți, în puterea de a-și lua propriile decizii mai mult sau mai puțin radicale, oferindu-le sprijin pentru ca perspectivele asupra variantelor posibile de decizie să fie cât mai cuprinzătoare.