Aflându-ne în era tehnologiei, eră în care internetul și platformele de socializare ne-au acaparat viețile, preocupările pentru sănătatea mintală au început să devină din ce în ce mai importante. Indivizii fiind mereu conectați pe rețelele de socializare și făcând parte din comunități virtuale, sunt tot mai expuși impactului interacțiunii dintre digitalizare și starea de bine la nivel mintal. Aceste comunități adună oameni de pretutindeni, care împărtășesc aceleași pasiuni și interese, oferind un spațiu în care utilizatorii pot împărtăși idei și convingeri, dar și probleme cu care se confruntă în viața de zi cu zi. Conform unui studiu publicat de GlobalWebIndex în 2019, 76% dintre utilizatorii de la vremea aceea, la nivel global, făceau parte dintr-o comunitate virtuală, procent aflat în creștere față de anii precedenți [1]. Mai mult, acestea facilitează accesul la informații de orice natură, dar și la diverse oportunități de dezvoltare, totodată contribuind la reducerea sentimentului de singurătate și izolare. Totuși, informațiile găsite trebuie mereu verificate, deoarece o informație greșită ne poate influența în mod negativ sănătatea mintală.
Comunitățile virtuale oferă un mediu sigur și protejat, în care utilizatorii pot exprima liber problemele cu care se confruntă, cu ajutorul funcției de exprimare anonimă disponibilă pe platforme precum Facebook. Această caracteristică facilitează exprimarea emoțiilor, conferind o senzație de siguranță, deoarece ceilalți membri ai comunității nu cunosc identitatea persoanei din spatele mesajului. În plus, membrii cu experiențe similare pot interveni pentru a-și împărtăși propria perspectivă. Această dinamică susține crearea unui spațiu în care sprijinul și empatia sunt fundamentale, fiecare individ simțindu-se ascultat și înțeles. De exemplu, depresia postnatală este o problemă serioasă care afectează din ce în ce mai multe proaspete mămici. Acestea au găsit o modalitate de a-și oferi sprijin reciproc, prin formarea diverselor grupuri pe platformele online. În aceste grupuri, ele pot căuta ajutor și încurajare, reducând astfel sentimentul de izolare [2].
În acest sens, pentru persoanele care se simt izolate din diverse motive precum localizarea geografică, comunitățile virtuale pot reprezenta un mediu propice pentru socializare, fiind un “antidot” eficient împotriva singurătății. Interacțiunile în spațiul virtual oferă oamenilor posibilitatea de a comunica din orice colț al lumii, și de a forma legături printr-un proces mai accesibil și confortabil [3]. Spre exemplu, unei persoane care suferă de anxietate socială, îi este mult mai ușor să se exprime online, decât față în față. Acest lucru poate impacta în mod pozitiv sănătatea mintală a utilizatorilor, ajutându-i să simtă că aparțin unei comunități și sunt susținuți, fiindu-le mai ușor să contracareze sentimentele de tristețe sau izolare.
De asemenea, comunitățile virtuale facilitează accesul la informații de orice natură, dar mai ales din sfera psihologică, aspect care susține înțelegerea unor gânduri și reacții, și respectiv, îmbunătățirea stării mintale [4]. În ultima perioadă se remarcă o creștere a numărului de creatori de conținut și comunități virtuale care abordează subiecte precum trecerea printr-o despărțire, vindecare și tratarea traumelor emoționale, iar mersul la terapie este promovat și încurajat din ce în ce mai mult, chiar dacă nu considerăm necesare aceste ședințe periodice. Cu siguranță putem susține că în era tehnologiei este mult mai ușor să ai acces la informații, totul fiind la un singur click distanță. Așadar, suntem norocoși că avem acces atât de ușor la comunități care susțin informarea în legătură cu sănătatea mintală, mai ales că prin intermediul conținutului acestora, orice persoană are acces la informații, indiferent de mediul din care provine. Spre exemplu, Cristian Stan este un creator de conținut care oferă sfaturi despre dezvoltare personală și relații toxice, ajutându-și urmăritorii să înfrunte diverse situații.
Pe de altă parte, sfaturile primite prin intermediul comunităților virtuale pot afecta persoana care le cere, când acestea nu sunt susținute de argumente pertinente și nu le este verificată veridicitatea. Sfaturile nu sunt mereu bune, nu vin întotdeauna de la persoane avizate sau care au trecut prin experiențe similare, și nu sunt oferite tot timpul de persoane cu intenții bune. În momentul în care un utilizator cere și primește sfaturi pe grupuri de Facebook, formuri online sau alte comunități virtuale, trebuie să fie extrem de selectiv și critic, să nu ia orice informație de bună și să verifice mai întâi dacă are măcar un sâmbure de adevăr, deoarece orice sfat pe care îl pune în practică poate afecta cursul vieții sale [5].
Așadar, comunitățile virtuale au un impact semnificativ pozitiv asupra stării mintale a utilizatorilor, oferind un spațiu propice socializării, sprijinului reciproc și schimbului de informații. Cu toate acestea, este important ca utilizatorii să fie conștienți de necesitatea de a filtra informațiile primite pentru a evita posibilele consecințe ale dezinformării. De asemenea, este absolut necesar ca utilizatorii să fie precauți și să verifice informațiile din surse sigure și credibile, pentru a evita să cadă victimă dezinformării sau să fie expuși la conținut dăunător. Comunitățile virtuale au o mulțime de beneficii, însă doar prin conștientizare și educație continuă, utilizatorii pot beneficia la maximum de avantajele pe care le oferă acestea în ceea ce privește sănătatea mintală și bunăstarea lor generală.
Bibliografie:
[1] Chart of the week: The Rise of Online Communities – GlobalWebIndex 2019
[2] Marilyn Evans, Lorie Donelle, Laurie Hume-Loveland, Social support and online postpartum depression discussion groups: A content analysis, Patient Education and Counseling, Volume 87, Issue 3, 2012, Pages 405-410
[3] Nicole B. Ellison, Charles Steinfield, Cliff Lampe, The Benefits of Facebook “Friends:” Social Capital and College Students’ Use of Online Social Network Sites, Volume 12, Issue 4, July 2007, Pages 1143-1168
[4] Claudette Pretorius, Darragh McCashin, David Coyle, Mental health professionals as influencers on TikTok and Instagram: What role do they play in mental health literacy and help-seeking?, Internet Interventions, Volume 30, 2022, 100591
[5] Janet Morahan-Martin, Colleen D. Anderson, Information and Misinformation Online: Recommendations for Facilitating Accurate Mental Health Information Retrieval and Evaluation, Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking 2000, Volume 3, No. 5, Pages 731-746
