În 2023, utilizarea de social media a atins cele mai înalte cote, fiind una dintre cele mai populare modalități de a socializa și de a petrece timpul liber. Numărul utilizatorilor de social media este estimat la 4.8 miliarde (Statista 2023). Potrivit statisticilor, Instagram se află în rândul celor mai înfloritoare platforme de social media (Statista 2023). Astfel, pe Instagram sunt încărcate, în fiecare minut, aproximativ 46.000 fotografii (Marr 2021). Cu toate că numărul fotografiilor postate este uriaș, majoritatea acestora pare să contureze un tipar, care se schimbă pe măsură ce apar noi trenduri.
Instagram este, în aparență, locul ideal în care oamenii pot să se exprime, să își prezinte ideile și trăirile în fața unui public. Astfel, fiecare utilizator de social media poate crea și posta conținut pentru urmăritorii săi, devenind în acest fel din simplu utilizator, prosumer (Toffler, 1980). Tiparele i-au făcut pe utilizatori să prezinte publicului cea mai bună versiune a lor, să-și afișeze doar părțile pozitive, pentru a atrage mai mulți urmăritori. În acest fel, creatorii de conținut ajung să posteze conținut asemănător între ei. Majoritatea afișează pe Instagram vieți și corpuri perfecte, toate aparent identice între ele. Astfel, în mintea adolescenților, se creează o imagine distorsionată și greșită asupra a cum ar trebui să arate sau cum ar trebui să-și trăiască viața.
Postările de pe Instagram determină tinerii din generația Z să afișeze o imagine aparent perfectă pe social media, încadrată într-un tipar conturat de trenduri.
Odată cu libertatea oferită de social media, creatorii de conținut influențează comportamentul și opiniile oamenilor, prin intermediul postărilor pe care le publică. Creatorii au reușit să construiască o anume imagine pe care corpurile femeilor, dar și bărbaților deopotrivă, trebuie să o respecte pentru a fi validate de ceilalți utilizatori. Astfel, există o anumită presiune pe care comunitatea din mediul online o exercită asupra generației Z când vine vorba de corpul pe care trebuie să-l aibă sau felul în care ar trebui să-și trăiască viața. Succesul pe Instagram nu se realizează urmând o rețetă fixă. Nu există criterii obiective pe care un creator de conținut trebuie să le respecte pentru a deveni cunoscut în mediul online. În lipsa unor astfel de criterii, oamenii tind să se compare cu ceilalți pentru a-și autoevalua abilitățile și opiniile (Festinger 1954). Prin comparație, tinerii își formează o imagine greșită asupra propriilor corpuri, creează sau exagerează defecte privind propria înfățișare. Acest fenomen are loc deoarece tinerii consideră că propriul corp nu se conformează unui anumit tipar format de creatorii de conținut (Grabe 2008).
Spre exemplu, într-un studiu realizat de Bratland-Sanda și Sundgot-Borgen în 2020, 70% din participanți, au afirmat că au simțit presiunea de a arăta bine sau de a se afișa cu un corp aparent perfect, la diferite intensități, 25% de ei fiind puternic afectați de social media. Există de asemenea o preconcepție despre corpuri, formată de pozele de tip “summer body”. Această preconcepție îi face pe tineri să se simtă presați să respecte astfel de standarde. Băieții în special simt nevoia de a obține un corp musculos deoarece se compară cu cele văzute în social media (Smolak și Stein, 2021).
Sursa: „Instagram makes me depressed”, Reddit, u/4theanonstuff, 27 februarie 2017
Oamenii ajung să sufere, să resimtă puternic diferențele între propria viață și cele pe care le văd pe Instagram. Pe social media, oamenii vor să arate cele mai frumoase momente prin care trec, fapt ce poate crea impresia de normalitate pentru cei care nu sunt conștienți de asta. Astfel se formează presiunea asupra tinerilor. Ei trebuie să-și trăiască viața într-un anumit mod, sau să arate într-un anumit fel.
Creatorii de conținut populari au realizat un anumit tipar. Existența acestor șabloane pare să le fi asigurat succesul în online și crearea de comunități în jurul lor. Astfel, s-a transmis ideea că tinerii trebuie să respecte un tipar pentru a avea succes pe social media. Deși din punct de vedere statistic, nu există o structură fixă care oferă succesul, prin conținutul pe care îl prezintă urmăritorilor, creatorii de conținut au conturat anumite modele. Astfel, când urmează să posteze pe Instagram, oamenii știu dinainte cum să arate fotografiile pentru a atrage atenție și reacții, cum trebuie să se îmbrace, ce estetică să abordeze, din ce unghiuri și lumini să realizeze fotografiile. Aceste modele sunt inconștient impregnate în mintea oamenilor de fotografiile creatorilor de conținut la care sunt expuși continuu.
Oamenii, mai ales cei care își câștigă banii din fotografii sau social media, sunt descoperiți prin intermediul rețelelor de socializare. Acest lucru i-a determinat pe utilizatori să se imite unii pe alții, urmărind anumite trenduri, după ideea că asta le-ar aduce noi urmăritori și implicit venituri. Astfel, oamenii doar încearcă să reproducă conținutul ce aduce bani celorlalți, indiferent dacă e vorba de fotografii cu stiluri de viață extravagante sau corpuri de invidiat (Chacon, 2018).
Sursa: Instagram, @insta_repeat, 7 octombrie 2018, respectiv 6 martie 2022
Exemplele de mai sus ilustrează existența tiparelor și anvergura cu care acestea se răspândesc în rândul utilizatorilor. Astfel creatorii de conținut populari oferă un model pe care utilizatorii îl urmează cu speranța că vor ajunge la mai mulți oameni prin postări de același tip. @insta_repeat postează fotografii populare, realizate după anumite tipare. Acestea surprind corpuri care sunt atractive, după standardele societății, dar și momente din viețile oamenilor care par magice, așa cum sunt cele din prima fotografie. Astfel este conturată ideea de normalitate, ce ar putea complexa tinerii.
Unii oameni ar putea contesta efectul negativ pe care îl are existența unor șabloane care conturează modul în care un corp ar trebui să arate sau cum ar trebui trăită o viață. Astfel, un contraargument ar putea fi existența conturilor care luptă împotriva toxicității pe care tiparele și preconcepțiile o inspiră generației Z. Conținutul unor astfel de conturi are scopul de a inspira tinerii, să-i facă să se simtă confortabil cu propriul corp sau cu propriul stil de viață, având un efect pozitiv asupra utilizatorilor (Vries, 2018). În acest fel, existența conturilor de acest gen nu pune presiune pe tineri să își afișeze o imagine perfectă, ba chiar devin o sursă de speranță pentru ei.
Spre exemplu, Teoria contaminării emoționale, enunțată de Barsade susține ideea că fotografiile care înfățișează corpuri aparent perfecte sau vieți care par să se încadreze într-un anumit tipar, ieșite din comun, transmit un sentiment pozitiv, inspiră motivație celor care le urmăresc.
Sursa: Instagram, @nonairbrushedme.
În exemplul de mai sus, contul de Instagram @nonairbrushedme postează conținut care se împotrivește standardelor impuse de societate. Astfel, tinerii afectați de tipare, se pot regăsi în postările unor astfel de conturi și chiar înconjura cu acestea, pentru a-și crea un model de urmat.
Cu toate acestea, fotografiile postate pe social media pot fi ușor manipulate în programe de editare. Așadar este posibil ca fotografiile ce au un scop aparent bun, să nu fie reale, să fie manipulate pentru a crea un sentiment de înțelegere pentru tinerii cu aceleași probleme. Nimeni nu îi obligă pe creatorii de conținut să menționeze faptul că fotografiile postate sunt editate. De asemenea, Instagram promovează puternic utilizarea de filtre prin recomandarea lor în secțiunea de story uri sau menționarea filtrului folosit în cazul în care altcineva îl utilizează. Astfel, pozele postate pot crea așteptări nerealiste în rândul tinerilor, care de fapt nu sunt realizabile sau acceptate în realitate. Acest lucru poate duce la tulburări de personalitate, anxietate și depresie (McLean Hospital, 2023).
În concluzie, prin libertatea oferită de Instagram, creatorii de conținut au modelat anumite tipare despre cum ar trebui să arate oamenii sau cum ar trebui să se comporte. Prin simpla existență a acestora, tinerii din generația Z sunt constrânși să se afișeze într-un anumit fel. În cazul în care adolescenții nu se conformează acestor tipare legate de aspectul fizic sau stilul de viață, ei ajung să se considere greșiți, fapt ce duce la depresie.
Totuși, nu doar generația Z este afectată de impactul negativ pe care social media îl are. Indivizii din toate generațiile folosesc social media, statisticile indicând un număr de 4.8 miliarde de utilizatori de toate vârstele în 2023. Vârstnicii nu sunt atât de afectați de social media, întrucât acest mod de relaxare a lipsit o bună parte din viețile lor. Astfel aceștia nu au ajuns să depindă în totalitate de socializarea online, efectele negative nefiind atât de intense. În schimb, cea mai tânără generație de adulți este foarte puternic afectată în acest moment, întrucât aceștia au copilărit în prezența social media. Deoarece au fost înconjurați pe tot parcursul vieții de social media, tinerii adulți pot dezvoltă adesea dependență. Astfel, aceștia ajung să consume continuu social media, ceea ce cauzează stres, stimă de sine scăzută și anxietate socială. Așadar, social media are efecte negative asupra psihicului mai multor generații. În acest ritm, generațiile următoare vor avea de suferit din ce în ce mai mult din cauza utilizării excesive de social media.
Bibliografie:
- Ani Petrosyan, Statista. Worldwide digital population 2023. May 22, 2023
- S. Dixon, Statista. Instagram – Statistics & Facts, 2023
- Marr, B. How Much Data Do We Create Every Day? The Mind-Blowing Stats Everyone Should Read. Intelligent Business Performance, 2021
- Bratland-Sanda, Sundgot-Borgen. Body Figure Idealization and Body Appearance Pressure in Fitness Instructors, 2020
- Smolak, Stein. The Ideal Body: A Social Construct? Reflections on Body Pressure and Body Ideal Among Students in Upper Secondary School, 2021
- Chacon. Are You a Photographer Copycat? 2018
- Toffler, Alvin. The third wave: The classic study of tomorrow. Bantam, 2022.
- Festinger, L. A Theory of Social Comparison Processes. Human Relations, 7, 117-140, 1954
- Grabe, Ward. The Role of the Media in Body Image Concerns Among Women: A Meta-Analysis of Experimental and Correlational Studies, 2008
- Vries, D. A., Möller, A. M., Wieringa, M. S., Eigenraam, A. W., & Hamelink, K. (2018). Social comparison as the thief of joy: Emotional consequences of viewing strangers’ Instagram posts. Media Psychology, 21(2), 222–245Barsade, Sigal G. “The ripple effect: Emotional contagion and its influence on group behavior.” Administrative science quarterly 47.4 (2002): 644-675
- McLean Hospital. The Social Dilemma: Social Media and Your Mental Health, 2023