Futuristic, dar retro în același timp, steampunk este un subgen unic. Îmbinând estetica și stilul de viață din secolul al XIX-lea cu o tehnologie foarte avansată, această subcultură se încadrează în sfera științifico-fantasticului. Universul steampunk este un trecut fictiv, o istorie alternativă, după cum remarca și Douglas George Fetherling: “Steampunk este un gen care vizualizează cât de diferit ar fi fost trecutul dacă viitorul ar fi venit mai repede.”
Acest subgen a început să se dezvolte de abia în anii 1980 în Statele Unite ale Americii, iar, de la începutul anilor 90, deja începuse să scadă în popularitate în spațiul american. Cu toate acestea, în Europa lucrurile au stat cu totul diferit, subcultura începând să câștige popularitate destul de târziu.
Directorul Muzeului Steampunk Transilvania, Botond Istvándi, crede că această subcultură nu va dispărea atât de ușor, cel puțin nu pe plan european, ci va rămâne în atenția publicului înca mult timp: „eu sper foarte tare ca în Europa de Est, la noi în România, dar nu numai, această cultură va crește în următorii ani și nu cred că ar scădea deoarece tot ce am observat la vizitatori (vorbind aici de vizitatori de toate vârstele, începând de la copii de patru ani, până la seniori), este că toată lumea este fascinată de ceea ce a văzut la noi. Așa că, dacă continuăm să le arătam oamenilor, să le povestim, să creăm tot felul de exponate interesante, eu cred ca dimpotrivă, va crește foarte tare interesul.”
Domnul director se consideră un visător, susținând că nu ar fi reușit să aducă la realitate această viziune dacă nu ar fi ignorat toți oamenii care încercau să îl descurajeze: „a fost foarte greu la început pentru că nimeni nu credea în acest proiect, dar eu, fiind un mare visător, nici nu m-a interesat ce se întâmpla în jurul meu, ci mergeam înainte. Știam că vreau să fac ceva unic, cel puțin pentru mine”. Acesta menționează că avea, totuși, un plan de rezervă, mai exact, de a locui în casa în care se află muzeul; deși acum mărturisește amuzat că ocazional, vara, mai doarme în muzeu, sub copacul de la etaj.
În caz că vă întrebați, da, Muzeul Steampunk Transilvania oferă atât tururi fără ghid, cât și tururi ghidate, iar când mergeți în vizită, poate aveți șansa să îl vedeți și pe artistul muzeului, Profesor Silvester, în atelierul său parțial deschis publicului, lucrând la noi exponate. Și în această privință muzeul a început de la zero: „am început cu doi ghizi; acum suntem aproximativ, toată echipa, vreo 14-15 persoane”, mărturisește directorul, dar pentru niciunul din aceste posturi nu a trebuit să pună vreun anunț, deoarece „majoritatea oamenilor care au vrut să lucreze aici au venit la ușă și ne-au întrebat dacă nu cumva se poate lucra aici pentru că au fost, au vizitat și ce mult le-a plăcut”. Iar în ceea ce privește artiștii cu care au colaborat, s-a întâmplat același lucru: „s-a dus vestea pe internet și am contactat și noi artiști, ne-au contactat și ei și așa s-a format cumva un cerc, care se tot extinde”.
Dacă vă gândiți cumva să vizitați muzeul seara (lucru pe care îl recomand), iar în acea seară se întâmplă cumva să fie lună plină, să știți că puteți vizita muzeul până la ora 1 noaptea (dar să veniți înainte de 12 ca să aveți destul timp să vizitați tot muzeul). Domnul Istvándi spune ca i-a venit aceasta idee stand singur acasa cu un pahar de vin: „mă tot gândeam ce am putea face ca să nu avem un program strict și a venit așa o idee să leg cumva programul de deschidere de un fenomen natural”. Iar acum următorul pas este includerea unor gratuități: „ne gândim ca de anul acesta și, mai exact, de luna asta, să oferim accesul gratuit de la ora 9 până la 12 […] am dori să oferim undeva și o alternativă gratuită, ocazional, pentru anumiți vizitatori. Mai mult, deocamdată, nu ne permitem, suntem un muzeu autofinanțat, așa că singurul venit sunt biletele vândute.”
Estetica steampunk presupune un stil încărcat și o mare atenție la detalii, lucru care poate fi regăsit și în decorul muzeului, deoarece fiecare obiect, oricât de mic ar fi, are o poveste mare în spate. Întrebat care crede ca este exponatul preferat al vizitatorilor, domnul Istvándi spune că: „vizitatorilor le place cel mai mult camera secretă […] și personal mie îmi place cel mai mult camera secretă și, în general, tot ce este secret, tot ce are mister este ceva foarte interesant pentru mine; așa că urmează să mai introducem lucruri secrete în muzeu, care cu timpul vor putea fi descoperite de vizitatori.”
Alte câteva exponate învăluite în povești mai mult sau mai puțin cunoscute care așteaptă să fie descoperite ar fi: un proiector folosit într-un cinematograf din Italia în anii 1920, o lampă confecționată dintr-o carapace de țestoasă dintr-o specie dispărută, caleașca Cenușăresei reinterpretată cu materiale naturale de către o artistă din Olanda, zepelinul „Blanca” care măsoară trei metri și a fost creat de Profesor Silvester, camera de tortură, laboratorul de poțiuni magice, mașina timpului, dar și multe, multe altele.
